Comuna Lungeşti este situată în partea de Sud-Est a judeţului Vâlcea. Este formată din şase sate: Gănţulei, Stăneşti-Lunca, Lungeşti, Fumureni, Dumbrava, Carcadieşti. Se află la 65 de km de reşedinţa de judeţ, la aproximativ 18 km de Municipiul Drăgăşani şi la 40 de km de Municipiul Slatina.
Comuna Lungeşti are ca vecini în partea de Nord şi Nord-Est comuna Ştefăneşti, în partea de Est comuna Grădinari (judeţul Olt), la Sud-Est comuna Strejeşti (satul Strejeştii de Sus – judeţul Olt), în partea de Vest comuna Şuşani, în partea de Nord-Vest comuna Mădulari, iar în partea de Nord comunele Creţeni şi Suteşti.
Această aşezare se întinde de-a lungul pârâului Mamu pe lungimea de 22 de km.
DATE GEOGRAFICE
Teritoriul comunei Lungeşti, fiind situat pe terasele Oltului şi pe dealurile aparţinând platformei Oltului, prezintă un relief dominat de dealuri, specific piemontului Getic. Cu toate acestea, locuitorii beneficiază de o platformă de câmpie în punctul „Peret” care se întinde pe o suprafaţă de 230 de hectare, socotită de localnici grânarul comunei. Aşezată în partea de Est a comunei, această întindere netedă de pământ prevesteşte, parcă, prologul Câmpiei Române. Dealurile care străjuiesc de-o parte şi de alta comuna sunt de înălţimi mici (184-284 m.), pe ele cultivându-se cereale, dar mai ales viţă de vie şi pomi fructiferi. Aceste dealuri reprezintă ultima prelungire a platformei Oltului. Culmile lor sunt puternic fragmentate de cursul pârâului Mamu.
La începutul anului 1977, în urma recensământului, în comuna Lungeşti erau 1503 gospodării cu o populaţie de 5014 locuitori, iar la ultimul recensământ din 1992 au fost înregistrate 1394 gospodării cu o populaţie de 4085 locuitori.
ECONOMIA
Economia comunei noastre a avut şi are un caracter agrar. În condiţiile geografice ale comunei Lungeşti, ocupaţia de bază a locuitorilor o constituie agricultura, respectiv: cultura cerealelor, a viţei de vie, legumicultura şi pomicultura.
SONY DSC
Ca şi societăţi comerciale care îşi desfăşoară activitatea în cadrul comunei amintim: AXM Prod 93 (punct de lucru), CIA Lungesti, Anfoceramica, SC Nuţalina SRL, PF Stanciu Ioana, PF Stan Kmarin, Prod Com SRL, Doly Construct SRL, SC Frasinu SRL, Lungesti, SC Ferma9biolact SRL,SC Danemar Company SRL etc.
CLIMA
Clima este de tip temperat continental, beneficiind în felul acesta de cele patru anotimpuri ale anului. Temperatura medie anuală este de 10 grade Celsius, temperaturile extreme fiind vara, cu o maximă de 41,3 grade Celsius, şi iarna, cu maxima de -24,6 grade Celsius.
Fiind aşezată între dealuri, Comuna Lungeşti este adăpostită de vânturi puternice, doar Crivăţul ce vine dinspre Câmpia Română îşi face uneori intrarea prin partea de Sud a comunei, care este mai deschisă şi expusă în calea sa. Cele mai frecvente vânturi sunt din direcţia de Nord şi Est şi se formează de-a lungul văii Oltului sub influenţa maselor de aer rece. Ca intensitate ele sunt de valori mijlocii.
HIDROGRAFIA
Teritoriul comunei Lungeşti aparţine bazinului hidrografic al Oltului. El este străbătut de la Vest la Est de pârâul Mamu. Acest pârâu izvorăşte din comuna Mădulari şi se varsă în râul Olt pe teritoriul comunei Strejeşti, Judeţul Olt.
Mamu primeşte ca afluenţi principali pe partea stângă Cojicul, Tisa Mică, Tisa Mare, Sâlea şi Valea Rea, iar pe partea sa dreaptă pe Frumuşica şi Mămuleţul. Albia lui prezintă numeroase despletiri, meandre şi albii părăsite.
SOLURILE, VEGETATIA SI FAUNA
Solurile comunei Lungeşti sunt brune de pădure, mediu humificate, aşezate pe luturi mâlo-nisipoase.
Comuna Lungeşti face parte din zona de tranziţie între formaţiunea de silvostepă şi formaţiunea forestieră. Vegetaţia forestieră se găseşte mai ales pe platforma getică a dealurilor noastre, fiind foarte bogată. Suprafaţa pădurilor ocupă peste 47% din teritoriul comunei.
Fauna se încadrează perfect în cea caracteristică zonei de deal şi de trecere de la deal la câmpie. Ea este reprezentată prin mamifere, reptile şi, mai ales, prin păsări care se întâlnesc pretutindeni: în pădure, pe deal, pe luncă şi în grădina casei. De remarcat este introducerea în urmă cu câţiva ani a cerbului lopătar şi apariţia berzelor negre.
Un merit deosebit în păstrarea florei şi faunei îl are profesorul naturalist Liviu Ionete care caută prin toate mijloacele să protejeze speciile rare de păsări. De asemenea, a reuşit să păstreze şi să declare monumente ale naturii un frasin din satul Fumureni, despre care se apreciază că are peste 400 de ani, şi un stejar din centrul civic al comunei Lungeşti care numără peste 350 de ani.