Legea 4482006

HCL NR. 42-2020

HCL NR. 43-2020

HCL NR. 44-2020

HCL NR. 45-2020

HCL NR. 46-2020

HCL NR. 47-2020

HCL NR. 48-2020

HCL NR. 49-2020

HCL NR. 50-2020

HCL NR. 51-2020

HCL NR. 52-2020

HCL NR. 53-2020

DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ VÂLCEA
Rm.Vâlcea str.Oituz nr.7, Tel.0250739920,Fax:0250730614
e-mail:diragrvl@yahoo.com

PROIECT AMENAJAMENT PASTORAL
UAT LUNGEȘTI JUDEȚUL VÂLCEA
1025ha. PAJIȘTI
-2020 –
ELABORATOR: DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ VÂLCEA
Conform articolului 9 din Normele Metodologice pentru aplicarea prevederilor O.U.G. nr.34/2013 actualizat

BENEFICIAR: PRIMĂRIA COMUNEI LUNGEȘTI

LISTĂ DE SEMNĂTURI
D.A.J.VÂLCEA RESPONSABILI CONTRACT:
Director executiv BARBU OVIDIU
întocmit: MARINESCU GABRIELA

CUPRINS
INTRODUCERE CADRU L TEMATIC 4-7
CAPITOLUL 1 SITUAȚIA TERITORIALĂ ADMINISTRATIVĂ ȘI ORGANIZARE
1.1 Amplasarea teritorială 7-8
1.2 Denumirea deținătoruluui legal 8
1.3 Documente care atestă dreptul de proprietate.Istoricul proprietăților 8-12
1.4 Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament 12-24
CAPITOLUL 2 ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1 Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu 24-40
2.2 Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște (planul cadastral) vecinătăți și hotare 40-44
2.3 Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului 44-46
2.4 Baza cartografică utilizată
2.4.1. Evidența planurilor pe trupul de păşune. 46-47
2.4.2 Ridicări în plan 47
2.5 Determinarea suprafețelor 48
2.5.1. Suprafața pajiștii pe categorii de folosință 48-50
2.5.2 Organizarea administrativă 50
2.6 Enclave 50
CAP. 3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului 50-51
3.2. Altitudine, expozitie, panta 51-55
3.3. Caracteristici geologice și pedologice 55-76
3.4. Reteaua hidrografica 77
3.5. Date climatice.
3.5.1 Regimul termic 77-78
3.5.2. Regimul pluviometric 79
3.5.3 Regimul eolian 79-80
CAPITOLUL 4 VEGETATIA
4.1 Date fitoclimatice 80-81
4.2 Descrierea tipurilor de stațiune 81
4.3 Principalele specii de plante din vegetația pajiștilor permanente 81-100
4.4. Descrierea principalelor tipuri de pajiște 100-103
4.5. Descrierea vegetației lemnoase 103-112
CAPITOLUL 5. CADRUL DE AMENAJAT
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren 112
5.2 Obiective social-economice și ecologice 112-113
5.3 Stabilirea modului de folosință a pajiștilor 113-114
5.4 Fundamentarea amenajamentului pastoral 114-115
5.4.1. Durata sezonului de pășunat 115-117
5.4.2. Numărul ciclurilor de pășunat 117-118
5.4.3. Fânețele 118
5.4.4. Capacitatea de pășunat 118-119

CAPITOLUL 6

ORGANIZAREA,ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA ȘI FOLOSIREA PAJIȘTILOR
6.1. Aspecte generale privind stabilirea metodelor de îmbunătățire a covorului ierbos 120-121
6.2. Lucrări preliminare obligatorii de punere în valoare a pajiștilor 121
6.2.1. Combaterea eroziunii de suprafață solului 121
6.2.3. Combaterea eroziunii de adâncime şi alunecări 122-124
6.2.4. Măsurile de suprafaţă pentru îmbunătăţire pajiştilor 125-126
6.2.5 Îmbunătățirea covorului ierbos prin supraînsămânțare a pajiștilor 126-127
6.2.6. Înbunătățirea covorului ierbos prin fertilizare 127-146
6.2.7. Combaterea vegetaţiei lemnoase nevaloroase din pajişti 146-154
6.2.8. Distrugerea muşuroaielor, nivelarea şi curăţirea , adunarea pietrelor 154-155
6.2.9 Combaterea altor buruieni din pajiști 155-158
6.2.10. Lucrări de supraînsămânţarea și reînsămânțare pajiştilor
158-159
6.2.11 Eliminarea excesului de umiditate 159-162
6.5. Folosirea pajiștilor 162
6.5.1. Repartizarea pajiștilor pentru pășunat cu animalele 163
6.5.2. Organizarea pășunatului 163-169
6.5.3. Determinarea valorii pastorale 169-173
6.5.4 Stabilirea încărcării cu animale 173-174
6.5.5. Sisteme de pășunat 174-175
6.5.6. Mărimea și împărțirea pajiștii în parcele de pășunat 175-178
6.5.7. Organizarea pașunatului pentru diferite specii de animale 178
6.5.8. Drumuri și poteci de acces 178
6.5.9. Asigurarea cu apă de băut 179
6.5.9 Construcții și dotări zoopastorale 179
CAP. 7. DESCRIERE PARCELARĂ
Descriere parcelară 179-288
CAPITOLUL 8. DIVERSE
8.1 Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia 288
8.2 Colectivul de elaborare a prezentei lucrării 288
8.3 Documentele ce se atașează amenajamentului pastoral 288
8.4. Calendarul lucrărilor pe pajiști, în acord cu legislația în vigoare 289
8.5. Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă 293
Bibliografie 294

 

 

INTRODUCERE. CADRUL TEMATIC
Modalitatea de administrare a pajiștilor apartinatoare unei localități, reprezintă felul în care se asigura managementul unei pajiști, respectiv organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente (conform Ordonantei de urgenta a Guvernului – OUG nr. 34/2013).
Toate problemele și rezolvarile acestora trebuie să fie introduse în „planurile de amenajamente pastorale” ale pajiștilor permanente, precum și respectarea de către autoritatile administrației publice locale și a tuturor utilizatorilor de pajiști a obligațiilor prevăzute de lege în acest domeniu:

HOTĂRÂRE nr. 214 din 12 aprilie 2017pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafeţelor de pajişti permanente, precum şi pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013

HOTĂRÂRE nr. 78 din 4 februarie 2015 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013

ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI – nr. 34/2013 (act publicat în monitorul oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind – organizarea, administrarea exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991;

ORDINUL nr. 544 din 21 iunie 2013, privind – metodologia de calcul a încărcăturii optime de animale pe hectar de pajişte, emis de MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE (act publicat în monitorul oficial nr. 386 din 28 iunie 2013);

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea;

Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a Anexei la regulamentul menţionat;

Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România;

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul MADR nr. 620 /2015 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2015 şi a modului de aplicare a anumitor cerinţe ale măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile în anul 2015 pe terenurile agricole prevăzute la art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru anul 2015;
Ordinul MADR nr.726/2015 privind aprobarea Ghidului pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu în anul 2015;

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1.064, din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul Romaniei (act publicat in monitorul oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013). Conform HG 1064 11/12/2013, Art. 4, administrarea pajiştilor aflate în domeniul public şi/sau privat al comunelor, oraşelor, municipiilor şi al municipiului Bucureşti se face de către consiliile locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

Legea nr.86/2014,privind pajiştile permanente din extravilanul localităţilor, denumite în continuare pajişti permanente, sunt terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin 5 ani sau mai mult, aşa cum este prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, denumit în continuare Regulament;

HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.78 din 4 februarie 2015 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea exploatarea pajiştilor permanente şi modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991,aprobate prin Hotărârea nr. 1.064/ 2013.

Instrumentele de management ale pajiştilor
În vederea asigurării unui management corespunzator a unei pajiști permanente, trebuie sa fie utilizate atât instrumente tehnice juridice de specialitate, cât și instrumente de ordin financiar fară de care nu ar fi posibilă materializarea masurilor tehnice și juridice.
În administrarea pajiştilor unei localităţi principalul instrument utilizat este planul de management, respectiv modul de gestionare a pajiştilor ce se stabileşte prin amenajamente pastorale şi regulamentul de utilizare și gestionare a pajiștilor, ce îndeplineşte un dublu rol, fiind atât un instrument juridic (solicitat şi prevazut de lege), cât şi un instrument tehnic (necesită implicarea specialiştilor în cercetare din diferite domenii şi elaborarea unor seturi de măsuri tehnice care să conducă la păstrarea compoziţiei floristice, a ratei de creştere a plantelor şi de randament al pajiştilor, pentru a asigura cerinţele nutriţionale ale animalelor (OUG nr. 34/2013, OR. nr .544 din 21/06/2013, HG 1064 din11/12/2013 cu modificările ulterioare).
„Amenajamentul pastoral” reprezintă „documentația care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor”, în conformitate cu obiectivele de management a pajiștilor prevazute în „Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr.34/2013(cu modificările și completările ulterioare) privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
La elaborarea amenajamentului pastoral s-a avut în vedere studiul pedologic şi agrochimic întocmit de Oficiul de Studii Pedologice Vâlcea care se ataşaza acestei lucrari

CAP. 1. SITUAŢIA TERITORIAL – ADMINISTRATIV

Amplasarea teritorială a localităţii

Comuna Lungeşti este situată în partea de Sud-Est a judeţului Vâlcea. Este formată din şase sate: Gănţulei, Stăneşti-Lunca, Lungeşti, Fumureni, Dumbrava, Carcadieşti. Se află la 65 de km de reşedinţa de judeţ, la aproximativ 18 km de Municipiul Drăgăşani şi la 40 de km de Municipiul Slatina.
Comuna Lungeşti are ca vecini în partea de Nord şi Nord-Est comuna Ştefăneşti, în partea de Est comuna Grădinari (judeţul Olt), la Sud-Est comuna Strejeşti (satul Strejeştii de Sus – judeţul Olt), în partea de Vest comuna Şuşani, în partea de Nord-Vest comuna Mădulari, iar în partea de Nord comunele Creţeni şi Suteşti.
Economia comunei a avut şi are un caracter agrar. În condiţiile geografice ale comunei Lungeşti, ocupaţia de bază a locuitorilor o constituie agricultura, respectiv: cultura cerealelor, a viţei de vie, legumicultura şi pomicultura.

1.2 Denumirea deţinătorului legal
Deţinătorii legali a pajiştilor permanente incluse în prezentul amenajament pastoral în suprafață de 1025,00 ha sunt:
Consiliu Local al comunei Lungești, persoană juridică de drept public, cu sediul în comuna Lungești Județul Vâlcea ce deține o suprafață de 261,00 ha.pajiști, conform Ordinul prefectului nr.505 din 20.09.2007 (Răcoroasa=8ha;-Drăgoi=4ha;-Mămulețu=43ha;-Armăsaru=55ha; Carcadiești=30ha;-Pământul alb=21ha;-Costova=13ha;-Bon=21ha;-Valea Rea=33ha; Sîmu=33ha.)
și
764,00ha pajiști ce aparțin proprietarilor particulari.

1.3.Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală.
Terenul în suprafață de 261,00ha Ha. reprezentând pajiști permanente situat pe raza administrativ teritorială a comunei Lungești, este proprietatea privată a cumunei Laloșu administrate de Consiliul Local al comunei Lungești ,comform Ordinul prefectului nr.505 din 20.09.2007 (Răcoroasa=8ha;-Drăgoi=4ha;-Mămulețu=43ha;-Armăsaru=55ha;
-Carcadiești=30ha;-Pământul alb=21ha;-Costova=13ha;-Bon=21ha;-Valea Rea=33ha; Sîmu=33ha.)

Suprafața de 764,00ha pajiști deținută de personae private, se depune tabelul cu deținătorii de pajiști așa cum sunt înregistrați în Registrul agricol și în alte documente din evidența primăriei Lungești și, care face parte din prezentul amenajament.
Table 1.1
Nr.
Trup Denumire/localitate Suprafata / ha
1 Trup Carcadiesti (Izlaz comunal ) 30.0
2 Trup Armasaru(izlaz comunal) 55.0
3 Trup Dragoi(izlaz comunal) 4.0
4 Trup Mamuletu(izlaz comunal) 43.0
5 Trup Racoasa(izlaz comunal) 8.0
6 Trup Valea Rea(izlaz comunal) 33.0
7 Trup Samu(izlaz comunal) 33.0
8 Trup Bon(izlaz comunal) 21.0
9 Trup Pamantul Alb(izlaz comunal) 21.0
10 Trup Costova(izlaz comunal) 13.0
11 Trup Predeasca 7.0
12 Trup Cojic-Cocini 13.0
13 Trup Dobresti 3.0
14 Trup Tisa Mare 27.85
15 Trup Cruceroaia 3.0
16 Trup La Tigani 11.0
17 Trup Dealul Firului 14.94
18 Trup Valceaua Mitrii 10.0
19 Trup Praxia 160.0
20 Trup Richiti 7.0
21 Trup Vale Adanca 50.0
22 Trup Greaca 3.0
23 Trup Zaroaica 4.0
24 Trup Loturi 3.0
25 Trup Frumusica 20.0
26 Trup Dealul Salii 20.0
27 Trup Sonda 19.0
28 Trup Valceaua Bisericii 6.0
29 Trup Rasu 105.35
30 Trup La Badesti 9.0
31 Trup Gradina 4.0
32 Trup Salea –Dealul Avel 20.0
33 Trup Valea Calugarului 14.0
34 Trup In Seci 13.0
35 Trup Samu Deal 97.0
36 Trup La Vie 21.47
37 Trup Valea Rea(particulari) 30.0
38 Trup Bon Stau 4.0
39 Trup Vatra Satului-Gantulei 3.66
40 Trup Elesteu 40.0
41 Trup Tarcau 17.0
42 Trup Pamantul Alb(langa sat ) 3.73
TOTAL 1025.00

tabelul 1.2.
Nr crt. Teritoriul administrativ Trupul de pajiste Bazin hidrografic Observatii
1 UAT LUNGEȘTI Trup Carcadiesti (Izlaz comunal ) Olt Consiliul Local com. Lungești
2 UAT LUNGEȘTI Trup Armasaru(izlaz comunal) Olt Consiliul Local com. Lungești
3 UAT LUNGEȘTI Trup Dragoi(izlaz comunal) Olt Consiliul Local com. Lungești
4 UAT LUNGEȘTI Trup Mamuletu(izlaz comunal) Olt Consiliul Local com. Lungești
5 UAT LUNGEȘTI Trup Racoasa(izlaz comunal) Olt Consiliul Local com. Lungești
6 UAT LUNGEȘTI Trup Valea Rea(izlaz comunal) Olt Consiliul Local com. Lungești
7 UAT LUNGEȘTI Trup Samu(izlaz comunal) Olt Consiliul Local com. Lungești
8 UAT LUNGEȘTI Trup Bon(izlaz comunal) Olt Consiliul Local com. Lungești
9 UAT LUNGEȘTI Trup Pamantul Alb(izlaz comunal) Olt Consiliul Local com. Lungești
10 UAT LUNGEȘTI Trup Costova(izlaz comunal) Olt Consiliul Local com. Lungești
11 UAT LUNGEȘTI Trup Predeasca Olt proprietari particulari
12 UAT LUNGEȘTI Trup Cojic-Cocini Olt proprietari particulari
13 UAT LUNGEȘTI Trup Dobresti Olt proprietari particulari
14 UAT LUNGEȘTI Trup Tisa Mare Olt proprietari particulari
15 UAT LUNGEȘTI Trup Cruceroaia Olt proprietari particulari
16 UAT LUNGEȘTI Trup La Tigani Olt proprietari particulari
17 UAT LUNGEȘTI Trup Dealul Firului Olt proprietari particulari
18 UAT LUNGEȘTI Trup Valceaua Mitrii Olt proprietari particulari
19 UAT LUNGEȘTI Trup Praxia Olt proprietari particulari
20 UAT LUNGEȘTI Trup Richiti Olt proprietari particulari
21 UAT LUNGEȘTI Trup Vale Adanca Olt proprietari particulari
22 UAT LUNGEȘTI Trup Greaca Olt proprietari particulari
23 UAT LUNGEȘTI Trup Zaroaica Olt proprietari particulari
24 UAT LUNGEȘTI Trup Loturi Olt proprietari particulari
25 UAT LUNGEȘTI Trup Frumusica Olt proprietari particulari
26 UAT LUNGEȘTI Trup Dealul Salii Olt proprietari particulari
27 UAT LUNGEȘTI Trup Sonda Olt proprietari particulari
28 UAT LUNGEȘTI Trup Valceaua Bisericii Olt proprietari particulari
29 UAT LUNGEȘTI Trup Rasu Olt proprietari particulari
30 UAT LUNGEȘTI Trup La Badesti Olt proprietari particulari
31 UAT LUNGEȘTI Trup Gradina Olt proprietari particulari
32 UAT LUNGEȘTI Trup Salea –Dealul Avel Olt proprietari particulari
33 UAT LUNGEȘTI Trup Valea Calugarului Olt proprietari particulari
34 UAT LUNGEȘTI Trup In Seci Olt proprietari particulari
35 UAT LUNGEȘTI Trup Samu Deal Olt proprietari particulari
36 UAT LUNGEȘTI Trup La Vie Olt proprietari particulari
37 UAT LUNGEȘTI Trup Valea Rea(particulari) Olt proprietari particulari
38 UAT LUNGEȘTI Trup Bon Stau Olt proprietari particulari
39 UAT LUNGEȘTI Trup Vatra Satului-Gantulei Olt proprietari particulari
40 UAT LUNGEȘTI Trup Elesteu Olt proprietari particulari
41 UAT LUNGEȘTI Trup Tarcau Olt proprietari particulari
42 UAT LUNGEȘTI Trup Pamantul Alb(langa sat ) Olt proprietari particulari

1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament

Precizăm faptul că până în prezent nu au mai fost întocmite alte amenajamente pastorale pe acestă suprafaţă.
Administrarea pajiştilor se face de către Consiliul Local al comunei Lungești jud. Vâlcea privind unele măsuri pentru organizarea pășunatului în islaz precum și exploatarea pajiștilor de pe raza administrativ teritorială a comunei Lungești.
Modul de utilizarea pajiștilor este în regim de păşune .
Începerea păşunatului se face în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi de gradul de dezvoltare a covorului ierbos,așa cum se specifică și în hotărâre.

Producția medie de iarbă determinată și factorii limitativi ai producţiei:
Dintre factorii limitativi ai producției actuale de masă verde de pe pajiștile UAT Lungești pot fi mentionați:
Invazia de vegetație lemnoasă de arboret și tufăriș de la 25% mergând până la 60-80% Trup1 Izlaz Carcadiești Parcelele descriptive:1, 3,2
Trup 2 Armăsaru Parcela 4.Parcela 5,6,7,8, Trup 4 Mamulețu Parcela 11.
Trup 6 Parcela descriptivă 13,14,16,.17
Trup 7 Samu -Parcela descriptivă 18,19,20.
Trup 8 Izlaz Bon Parcela descriptivă 21,22,23,24
Trup 9 Izlaz Pământul Alb Parcela descriptivă 25 :
Trup10 Izlaz Costova Parcela 26.
Trup 11Predeaca parcela 27,28
Trup 12 Cojic-Cocini Predeaca Parcela 29,30,31
Trup 13 Dobrești Parcela 32 .
Trup 14 Tisa Mare-Parcela 33,
Trup 15 Cruceroaia Parcela 35.
Trup 16 La Țigani Parcela 37 .
Trup 17 Dealul Firului Parcela 38,39, 40
Trup 18 Vâlceaua Mitri Parcela 41, 42
Trup 19 Praxia Parcela 43, 44,45
Trup 20 Richiți Parcela 46
Trup 21 Valea Adâncă Parcela 47,48,49
Trup 22 Greaca Parcela 50,
Trup 23 Zăroaica Parcela 51
Trup 24 Loturi Parcela 52
Trup 25 Frumușica Parcela 53,54,55 Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 26 Dealul Sâli Parcela 56,57,
Trup 27 Sonda Parcela 58
Trup 28 Vâlceaua Biserici Parcela 59
Trup 29 Rasu Parcela60,61,62,
Trup 30 La Bădești Parcela 63,
Trup 31 Grădina Parcela 64,
Trup 32 Silea- Dealul Avel Parcela 65,66,67,
Trup 33 Valea Călugărului Parcela 68,69 ,
Trup 34 În Seci Parcela 70 ,
Trup 35 Simu Deal Parcela 71,72,73,74,75,
Trup 36 La Vie Parcela 76,77,78,79
Trup 37 valea Rea -particulari Parcela 80,81,
Trup 38 Bon Stau Parcela 82,83,
Trup 39 Valea satului Gănțulei Parcela 84,
Trup 40 Eleșteu Parcela 85,86,
Trup 41 Tarcău Parcela 87,88,89
Trup 42Pământul alb Parcela 90,.
Invazia de buruieni se constată în majoritatea trupurilor într-o proporție mai mare sau mai mica
Areale fără covor ierbaceu sau cu covor ierbaceu slab încheiat ce necesită supraînsămânțare și/sau reînsămânțare.Trup 1 Carcadiești Parcela1,Trup 2 Armăsaru Parcela4,Trup 5 Răcoroasa Parcela 12,Trup 21 Valea Adâncă Parcela 47,Trup 30 La Bădești Parcela 63;Trup 37 Valea Rea –particulari Parcela 81;
Amenajere curs ape Trup 6 Valea Rea parcela 13,
Eroziunea solului, scurgeri de pe versanți Trup 6 Valea Rea Parcela17
Ogașe active /stabilizate: Trup 6 Valea Rea Parcela15, Trup Bon Parcela 23,Trup 18 Parcela 42;. Trup 19 Praxia Parcela 44 ;Trup 30 La Bădești Parcela 63;Trup 42 Pământul Alb Parcela 90.
Excesul de umiditate ce a determinat formarea ogașelor ca o consecință a scurgerilor rapide de apă ,o impermeabilitate redusă datorată tasării excesive a solului . Trup 6 Valea Rea Parcela 15, Trup 18 Parcela 42.Trup 19 Praxia Parcela 44
Abandon, subîncărcare cu animale;
Degradare antropică groapă de împrumut Trup 6 Valea Rea Parcela16,Trup 9 Parcela25
lipsa elementelor fertilizante de natură organică sau chimică în special a azotului s-a constatat în urma studiului agochimic realizat pentru Parcelele descriptive :1-5;7-13;15-30;32-37;39-42;47;49;50;52;54;55;61-65;
lipsa corectării reacției solului;
lipsa lucrărilor minime de întreținere (grăpare, cosire resturi neconsumate pe pășuni, etc.);
circulația haotică a animalelor
În tabelele următoare este redată producţia medie de iarbă (masă verde) a trupurilor de pășune pe baza determinărilor din teren, a bazei de date din ultimii 5 ani extrase din AGR.2B, discuţiilor cu reprezentanţii Primăriei Lungești cu utilizatorii de păşune, făcându-se o medie în funcție de productivitatea de masă verde a trupului de păşune respectiv.

Producția medie de iarbă determinată pe fiecare trup de pășune
Tabel 1

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Carcadiești X
2. Suprafaţa (ha) 30
3. Producţia medie (t/ha/an) 8 9 9 8 9 9
4. Producţia totală (t) 240 270 270 240 270 252

Tabel 2

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Armăsaru X
2. Suprafaţa (ha) 55
3. Producţia medie (t/ha/an) 5 6 5 5 4 5
4. Producţia totală (t) 275 330 275 275 220 275

Tabel 3
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Drăgoi X
2. Suprafaţa (ha) 4
3. Producţia medie (t/ha/an) 8 7 7 6 8 7
4. Producţia totală (t) 320 280 280 240 320 352
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Mamulețu X
2. Suprafaţa (ha) 43
3. Producţia medie (t/ha/an) 6 7 6 5 4 6
4. Producţia totală (t) 258 310 258 215 172 242

Tabel 4

 

Tabel 5
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Răcoroasa X
2. Suprafaţa (ha) 8
3. Producţia medie (t/ha/an) 7 7 6 7 6 7

4. Producţia totală (t) 56 56 48 56 48 19
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Valea Rea X
2. Suprafaţa (ha) 33
3. Producţia medie (t/ha/an) 6 7 8 6 6 7
4. Producţia totală (t) 198 231 264 198 198 218

 

Tabel 6

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Pământul Alb X
2. Suprafaţa (ha) 21
3. Producţia medie (t/ha/an) 7 8 8 7 6 7
4. Producţia totală (t) 147 168 168 147 126 151

Tabel 7

 

Tabel 8
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Bon X
2. Suprafaţa (ha) 21
3. Producţia medie (t/ha/an) 5 6 6 5 4 5
4. Producţia totală (t) 105 126 126 105 84 110
Tabel 9

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Dobrești X
2. Suprafaţa (ha) 3
3. Producţia medie (t/ha/an) 4 4 5 4 4 4
4. Producţia totală (t) 12 12 15 12 12 13

Tabel 10

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Costova X
2. Suprafaţa (ha) 13
3. Producţia medie (t/ha/an) 7 7 6 7 6 7
4. Producţia totală (t) 91 91 78 91 78 85

Tabel 11
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Predeasca X
2. Suprafaţa (ha) 7
3. Producţia medie (t/ha/an) 5 4 5 5 4 5
4. Producţia totală (t) 35 28 35 35 28 32

Tabel 12

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Cojic-Cocini X
2. Suprafaţa (ha) 13
3. Producţia medie (t/ha/an) 4 5 5 4 4 4
4. Producţia totală (t) 52 65 65 52 52 57

Tabel 13

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Samu X
2. Suprafaţa (ha) 33
3. Producţia medie (t/ha/an) 8 7 7 9 7 8
4. Producţia totală (t) 264 231 231 297 231 251

Tabel 14

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Cruceroaia X
2. Suprafaţa (ha) 3
3. Producţia medie (t/ha/an) 4 5 5 4 4 4
4. Producţia totală (t) 12 15 15 12 12 13

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Tisa Mare X
2. Suprafaţa (ha) 27,85
3. Producţia medie (t/ha/an) 6 7 7 7 6 7
4. Producţia totală (t) 167 195 195 195 167 184

Tabel 15

Tabel 16
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte La Țigani X
2. Suprafaţa (ha) 11
3. Producţia medie (t/ha/an) 3 4 4 5 4 4
4. Producţia totală (t) 33 44 44 55 44 44

Tabel 17
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Dealul Firului X
2. Suprafaţa (ha) 14,94
3. Producţia medie (t/ha/an) 5 6 6 6 5 6
4. Producţia totală (t) 75 90 90 90 75 84

Tabel 18
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Vâlceaua Mitrii X
2. Suprafaţa (ha) 10
3. Producţia medie (t/ha/an) 9 8 7 8 8 8
4. Producţia totală (t) 90 80 70 80 80 80

Tabel 19
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Praxia X
2. Suprafaţa (ha) 160
3. Producţia medie (t/ha/an) 7 6 7 7 6 7
4. Producţia totală (t) 1120 960 1120 1120 960 1056

Tabel 20
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Richiți X
2. Suprafaţa (ha) 7
3. Producţia medie (t/ha/an) 8 7 7 8 7 7
4. Producţia totală (t) 56 49 49 56 49 52

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Valea Adâncă X
2. Suprafaţa (ha) 50
3. Producţia medie (t/ha/an) 6 7 7 8 6 7
4. Producţia totală (t) 300 350 350 400 300 340
Tabel 21

Tabel 22
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Greaca X
2. Suprafaţa (ha) 3
3. Producţia medie (t/ha/an) 8 7 7 8 8 8
4. Producţia totală (t) 24 21 21 24 24 23

Tabel 23
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Zăroaica X
2. Suprafaţa (ha) 4
3. Producţia medie (t/ha/an) 8 7 8 8 7 8
4. Producţia totală (t) 32 28 32 32 21 31

Tabel 24

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Loturi X
2. Suprafaţa (ha) 3
3. Producţia medie (t/ha/an) 7 8 8 7 8 8
4. Producţia totală (t) 21 24 24 21 24 23

Tabel 25
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Frumușica X
2. Suprafaţa (ha) 20
3. Producţia medie (t/ha/an) 7 8 7 8 7 7
4. Producţia totală (t) 140 160 140 160 140 148

Tabel 26
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Dealul Sîli X
2. Suprafaţa (ha) 20
3. Producţia medie (t/ha/an) 7 6 7 8 7 7
4. Producţia totală (t) 140 120 140 160 140 140

Tabel 27
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte La Sondă X
2. Suprafaţa (ha) 19
3. Producţia medie (t/ha/an) 4 5 4 5 4 4
4. Producţia totală (t) 76 95 76 95 76 84

Tabel 28
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Vâlceaua Bisericii X
2. Suprafaţa (ha) 6
3. Producţia medie (t/ha/an) 8 8 7 8 7 8
4. Producţia totală (t) 48 48 42 48 42 46

Tabel 29

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Rasu X
2. Suprafaţa (ha) 105,35
3. Producţia medie (t/ha/an) 5 6 5 6 6 6
4. Producţia totală (t) 527 632 527 632 632 590
Tabel 30
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte La Bădești X
2. Suprafaţa (ha) 9
3. Producţia medie (t/ha/an) 5 6 7 6 5 6
4. Producţia totală (t) 45 54 63 54 45 41

Tabel 31

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Grădina X
2. Suprafaţa (ha) 4
3. Producţia medie (t/ha/an) 8 7 8 7 6 7
4. Producţia totală (t) 32 28 32 28 24 29

Tabel 32

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Silea-Dealul Avel X
2. Suprafaţa (ha) 20
3. Producţia medie (t/ha/an) 9 8 9 8 7 8
4. Producţia totală (t) 180 160 180 160 140 164

Tabel 33

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Valea Călugărului X
2. Suprafaţa (ha) 14
3. Producţia medie (t/ha/an) 9 8 9 7 8 8
4. Producţia totală (t) 126 112 126 98 112 115

Tabel 34
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte În Seci X
2. Suprafaţa (ha) 13
3. Producţia medie (t/ha/an) 9 8 9 8 8 8
4. Producţia totală (t) 117 104 117 104 104 109

Tabel 35
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Simu Deal X
2. Suprafaţa (ha) 97
3. Producţia medie (t/ha/an) 7 6 7 8 7 7
4. Producţia totală (t) 679 582 679 776 679 679

Tabel 36
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte La vie X
2. Suprafaţa (ha) 21,47
3. Producţia medie (t/ha/an) 5 4 4 5 4 4
4. Producţia totală (t) 107 86 86 107 86 94

Tabel 37
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Valea Rea-particulari X
2. Suprafaţa (ha) 30
3. Producţia medie (t/ha/an) 8 7 7 6 7 7
4. Producţia totală (t) 240 210 210 180 210 210

Tabel 38
Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Bon Stau X
2. Suprafaţa (ha) 4
3. Producţia medie (t/ha/an) 7 6 6 7 6 6
4. Producţia totală (t) 28 24 24 28 24 57

Tabel 39

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Valea satului Gănțulei X
2. Suprafaţa (ha) 3,66
3. Producţia medie (t/ha/an) 3 4 4 3 3 3
4. Producţia totală (t) 11 15 15 11 11 13

Tabel 40

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Eleșteu X
2. Suprafaţa (ha) 40
3. Producţia medie (t/ha/an) 7 6 7 8 6 7
4. Producţia totală (t) 280 240 280 320 240 272

Tabel 41

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Tarcău X
2. Suprafaţa (ha) 17
3. Producţia medie (t/ha/an) 7 6 7 6 6 6
4. Producţia totală (t) 119 102 119 102 102 109

 

Tabel 42

Nr. Specificare 2015 2016 2017 2018 2019 Media
1. Trupul de pajişte Pământul Alb X
2. Suprafaţa (ha) 3,73
3. Producţia medie (t/ha/an) 6 5 6 7 6 6
4. Producţia totală (t) 22 19 22 26 22 22

Tabel 1.3
Nr.
trup Denumire Suprafata ha Producţia medie (t/ha/an Producţia medie totală (t)
1 Trup Carcadiești (Izlaz comunal ) 30.0 9 252
2 Trup Armasaru(izlaz comunal) 55.0 5 275
3 Trup Dragoi(izlaz comunal) 4.0 7 352
4 Trup Mamulețu(izlaz comunal) 43.0 6 242
5 Trup Racoasa(izlaz comunal) 8.0 7 19
6 Trup Valea Rea(izlaz comunal) 33.0 7 218
7 Trup Samu(izlaz comunal) 33.0 8 251
8 Trup Bon(izlaz comunal) 21.0 5 110
9 Trup Pamantul Alb(izlaz comunal) 21.0 7 151
10 Trup Costova(izlaz comunal) 13.0 7 85
11 Trup Predeasca 7.0 5 32
12 Trup Cojic-Cocini 13.0 4 57
13 Trup Dobresti 3.0 4 13
14 Trup Tisa Mare 27.85 7 184
15 Trup Cruceroaia 3.0 4 13
16 Trup La Tigani 11.0 4 44
17 Trup Dealul Firului 14.94 6 84
18 Trup Valceaua Mitrii 10.0 8 80
19 Trup Praxia 160.0 7 1056
20 Trup Richiti 7.0 7 52
21 Trup Vale Adanca 50.0 7 340
22 Trup Greaca 3.0 8 23
23 Trup Zaroaica 4.0 8 31
24 Trup Loturi 3.0 8 23
25 Trup Frumusica 20.0 7 148
26 Trup Dealul Salii 20.0 7 140
27 Trup Sonda 19.0 4 84
28 Trup Valceaua Bisericii 6.0 8 46
29 Trup Rasu 105.35 6 590
30 Trup La Badesti 9.0 6 41
31 Trup Gradina 4.0 7 29
32 Trup Salea –Dealul Avel 20.0 8 164
33 Trup Valea Calugarului 14.0 8 115
34 Trup In Seci 13.0 8 109
35 Trup Samu Deal 97.0 7 679
36 Trup La Vie 21.47 4 94
37 Trup Valea Rea(particulari) 30.0 7 210
38 Trup Bon Stau 4.0 6 57
39 Trup Vatra Satului-Gantulei 3.66 3 13
40 Trup Elesteu 40.0 7 272
41 Trup Tarcau 17.0 6 109
42 Trup Pamantul Alb(langa sat ) 3.73 6 22
TOTAL 1025 6 6909

Producția medie totală de iarbă (masă verde) pentru cele 1025 ha ocupate cu pajiști permanente este de 6909 t, cu o medie de 6 t/ha.

CAP. 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1 Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu

Nr.
crt Denumire trup/numar Suprafata (ha)
1 Trup Carcadiesti (Izlaz comunal ) 30.0
2 Trup Armasaru(izlaz comunal) 55.0
3 Trup Dragoi(izlaz comunal) 4.0
4 Trup Mamuletu(izlaz comunal) 43.0
5 Trup Racoasa(izlaz comunal) 8.0
6 Trup Valea Rea(izlaz comunal) 33.0
7 Trup Samu(izlaz comunal) 33.0
8 Trup Bon(izlaz comunal) 21.0
9 Trup Pamantul Alb(izlaz comunal) 21.0
10 Trup Costova(izlaz comunal) 13.0
11 Trup Predeasca 7.0
12 Trup Cojic-Cocini 13.0
13 Trup Dobresti 3.0
14 Trup Tisa Mare 27.85
15 Trup Cruceroaia 3.0
16 Trup La Tigani 11.0
17 Trup Dealul Firului 14.94
18 Trup Valceaua Mitrii 10.0
19 Trup Praxia 160.0
20 Trup Richiti 7.0
21 Trup Vale Adanca 50.0
22 Trup Greaca 3.0
23 Trup Zaroaica 4.0
24 Trup Loturi 3.0
25 Trup Frumusica 20.0
26 Trup Dealul Salii 20.0
27 Trup Sonda 19.0
28 Trup Valceaua Bisericii 6.0
29 Trup Rasu 105.35
30 Trup La Badesti 9.0
31 Trup Gradina 4.0
32 Trup Salea –Dealul Avel 20.0
33 Trup Valea Calugarului 14.0
34 Trup In Seci 13.0
35 Trup Samu Deal 97.0
36 Trup La Vie 21.47
37 Trup Valea Rea(particulari) 30.0
38 Trup Bon Stau 4.0
39 Trup Vatra Satului-Gantulei 3.66
40 Trup Elesteu 40.0
41 Trup Tarcau 17.0
42 Trup Pamantul Alb(langa sat ) 3.73
TOTAL 1025

2.1 Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu

Pajiștile permanente sunt de regulă răspandite pe terenurile care nu se pretează altor moduri de folosință considerate ca fiind superioare:arabil, plantații pomicole sau viticole. În consecință, de cele mai multe ori, sunt afectate de diferiți factori limitativi: eroziunea solului, excesul sau lipsa de umiditate, reacția extremă a solului acidă sau bazică, invazia de vegetație lemnoasă sau buruieni, denivelarea terenului și altele.
Înainte de a se efectua lucrările specifice de îmbunatățire a covorului ierbaceu prin diferite metode și mijloace cunoscute, sunt necesare lucrări de eliminare a factorilor limitativi majori ai producției pajistilor, enumerați mai sus.
Această lucrare s-a realizat după transpunerea integrală a parcelarului și subparcelarului descriptiv.
În continuare vom prezenta o scurtă caracterizare a fiecarui trup (la nivel de parcelă) din punct de vedere al degradărilor identificate precum și măsurile ce se impun a fi luate. Mentionăm ca unele estimări privind suprafețele afectate din cadrul unor parcele sunt pur orientative, urmând ca o inventariere exactă a acestora să se facă înainte de demararea lucrărilor de ameliorare pe baza planurilor de detaliu.
Trupurile de pajiște care fac obiectul acestui studiului sunt în suprafață de 1025ha după cum urmează:
Trupuri de pajiște 42 împărțite în 90 de parcele descriptive.

Trupul 1 ,,Izlaz Carcadiești’’(izlaz comunal) in suprafata de 30 ha. Este format din 3 parcele de fertilizare:
-parcela 1 (13.9 ha) –lunca paraului Mamu parazitata de conuri de dejectie cu panta generala de 03m% (cuprinsa intre 01-07m%) si altitudine 220m.
– parcela 2 (12.9ha) – sector inferior de versant neregulat, lung, cu panta generala 12 m% (cuprinsa intre 07-17m%) , cu expozitie nord estica si altitudine cuprinsa intre 220-250m.
-parcela 3 (3.2ha)- microbazinet de versat dezvoltat la obarsia paraului Valea Rudarului, cu panta generala de 12m% , cu expozitie nord estica si altitudine cuprinsa intre 220-260m.
Trupul 2 ,,Armăsarul (Izlaz comunal)’’ in suprafata de 55 ha. A fost impartit in 6 parcele de fertilizare dupa cum urmeaza:
-parcela 4 (6.1ha) – culme ingusta sinuoasa si sector superior de versant spre est, cu panta generala de 07m% (cuprinsa intre 03-22m%) cu expozitie estica si altitudinea cuprinsa intre 200-260m;
-parcela 5 ( 11.5ha) –versant neuniform lung, cu panta de 22m% (cuprinsa intre 12-42m), cu expozitie vestica si altitudine intre 200-260m.
-parcela 6 (5.3 ha) –versant neuniform lung, cu panta generala 17m% (cuprinsa intre 12-42m), cu expozitie sudica si altitudine intre 230-270m.
-parcela 7 ( 10.2ha) –versant neuniform lung, cu panta generala 17m% (cuprinsa intre 12-42m), cu expozitie estica si altitudine intre 200-260m.
-parcela 8 (6.9ha) –versant neuniform lung, cu panta generala 22m% (cuprinsa intre 17-42m), cu expozitie sudica si altitudine intre 200-270m.
-parcela 9 ( 15ha) –versant neuniform lung, cu panta generala 17m% (cuprinsa intre 07-42m), cu expozitie estica si altitudine intre 200-270m.
Trupul 3 ,,Drăgoi’’ (izlaz comunal) in suprafata de 4 ha. Format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 10 (4 ha) – suprafata cvasiorizontala in lunca parului Mamu cu panta generala de 01m% (cuprinsa intre 01-03m%) si altitudine 180m.
Trupul 4 ,,Mamulețu ’’ (izlaz comunal) in suprafata de 43 ha . Format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela11 ( 43 ha) – culme ingusta si versant insotitor spre vest cu panta generala de 17% (cuprinsa intre 37-42m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 190-270 m;
Trupul 5 ,,Racoasa’’(izlaz comunal) in suprafata de 8 ha. Format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 12 (8 ha) – suprafata cvasiorizontala in lunca parului Mamu cu panta generala de 01m% (cuprinsa intre 01-03m%) si altitudine 180m.
Trupul 6 ,,Valea Rea’’(izlaz comunal) in suprafata de 33 ha. S-au diferentiat 5 parcele de fertilizare:
-parcela 13 ( 6.7ha) sector inferior de versant neuniform lung, cu panta generala de 07m% (cuprinsa intre 03-12m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 150-160 m;
– parcela 14 ( 5.8ha) – sector inferior si mijlociu de versant neuniform lung, cu panta generala de 12m% (cuprinsa intre 07-17m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 180-200 m;
– parcela 15 (5.5 ha) – versant neuniform lung, cu panta generala de 17m% cu expozitie estica si altitudinea de 180-230 m
– parcela 16 ( 4.7ha) – sector inferior de versant neuniform lung, cu panta generala de 17m% (cuprinsa intre 07-30m%) cu expozitie sudica si altitudinea de 190-220 m
– parcela 17 (10.3 ha) versant neuniform lung, cu panta generala de 22m% (cuprinsa intre 17-42m%) cu expozitie nord-vestica si altitudinea de 190-250 m .
Trupul 7 ,,Samu’’(izlaz comunal) in suprafata de 33 ha. S-au diferentiat 3 parcele de fertilizare:
-parcela 18 (18.1 ha) –suprafata slab inclinata in culme larga cu panta generala de 03m% (cuprinsa intre 01-07m ) si altitudinea de 250m;
– parcela 19 (6.6 ha) –sector superior de versant neuniform lung cu panta generala de 12m% (cuprinsa intre 07-17m%) cu expozitie nordica si altitudinea de 210-250m
– parcela 20 ( 8.3ha) – sector superior de versant neuniform lung cu panta generala de 12m% (cuprinsa intre 07-17m%) cu expozitie sudica si altitudinea de 210-250m
Trupul 8 ,,Izlaz Bon ’’ (izlaz comunal) in suprafata de 21 ha. S-au diferentiat 4 parcele de fertilizare:
-parcela 21 (8.2 ha) – culme larga bombata cu panta generala de 03m% si altitudinea de 250 m;
-parcela 22 ( 2.8ha) – versant neuniform lung, cu panta generala de 12m% (cuprinsa intre 17-22m%) cu expozitie estica si altitudinea de 220-250 m .
-parcela 23 (4.6 ha) – versant neuniform lung, cu panta generala de 12m% (cuprinsa intre 07-22m%) cu expozitie sud-vestica si altitudinea de 220-250 m .
-parcela 24 ( 5.4ha) – versant neuniform lung, cu panta generala de 17m% (cuprinsa intre 12-30m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 210-250 m .
Trupul 9 ,,Izlaz Pământul Alb’’(izlaz comunal) in suprafata de 21 ha. Este format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 25 (21 ha) – suprafata cvasiorizontala in terasa cu panta generala de 01m% si altitudine 190m.
Trupul 10 ,,Izlaz Costova’’ (izlaz comunal) in suprafata de 13 ha. Este format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 26 (13 ha) – suprafata cvasiorizontala in terasa cu panta generala de 01m% si altitudine 150m.
SAT CARCADIESTI
Trupul 11 ,,Predeasca’’ in suprafata de 7 ha. Format din doua parcele de fertilizare dupa cum urmeaza:
-parcela 27 (2.9 ha) – versant neuniform lung, cu panta generala de 12m% (cuprinsa intre 07-30m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 210-280 m .
-parcela 28 (4.1ha)- culme ingusta si versantul insotitor spre est cu panta generala de 17m% (cuprinsa intre 07-42m%) cu expozitie estica si altitudinea de 210-310 m .
Trupul 12 ,,Cojic-Cocini’’ in suprafata de 13 ha. S-au diferentiat 3 parcele de fertilizare:
-parcela 29 ( 6.6ha) – versant neuniform lung, cu panta generala de 17m% (cuprinsa intre 07-42m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 200-300 m .
-parcela 30 (4.2ha)- culme ingusta si versantul insotitor spre est cu panta generala de 17m% (cuprinsa intre 07-30m%) cu expozitie estica si altitudinea de 210-290 m .
-parcela 31 (2.2ha)- culme larga si versantul insotitor spre vest cu panta generala de 17m% (cuprinsa intre 03-42m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 210-290 m .
Trupul 13 ,,Dobrești’’ in suprafata de 3 ha. Format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 32 (3ha) – sector superior de versant neuniform lung (margine de platou), cu panta generala 07m% (cuprinsa intre 03-22m%) cu expozitie sudica si altitudinea de 220-300 m .
Trupul 14 ,,Tisa Mare’’ in suprafata de 27.85 ha. S-au diferentiat 2 parcele de fertilizare:
-parcela 33( 11.95ha) –culme larga si versantul insotitor spre est, cu panta generala de 17m% (cuprinsa intre 01-42m%) cu expozitie estica si altitudinea de 200-300 m .
-parcela 34 (15.9ha)- culme larga si versantul insotitor spre vest, cu panta generala de 17m% (cuprinsa intre 03-42m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 200-300 m .
SAT DUMBRAVA
Trupul 15 ,,Cruceroaia’’ in suprafata de 3 ha. Format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 35 ( 3 ha) –versant neuniform lung cu panta generala 17m% cu expozitie nord-estica si altitudinea de 200-250 m .
Trupul 16 ,,La Țigani’’ in suprafata de 11 ha. S-au diferentiat 2 parcele de fertilizare:
-parcela 36(3.7 ha) –culme larga cu panta generala de 03m% si altitudinea de 290 m .
-parcela 37 (7.3ha)- versant neuniform lung cu panta generala de 12m% (cuprinsa intre 07-17m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 200-290 m .
Trupul 17 ,,Dealul Firului’’ in suprafata de 14.94 ha. S-au diferentiat 3 parcele de fertilizare:
-parcela 38( 5.6ha) –culme larga din care se desprind spre est doua microculmi de versant cu panta generala de 03m% (cuprinsa intre 01-07m%) si altitudinea de 250-280 m .
-parcela 39 (2.93ha)- versant neuniform lung cu panta generala de 22m% (cuprinsa intre 12-42m%) cu expozitie estica si altitudinea de 200-280 m
-parcela 40 (6.41ha)- versant neuniform scurt( spre valea Frumusica) cu panta generala de 22m% (cuprinsa intre 17-42m%) cu expozitie sud-vestica si altitudinea de 240-280 m
Trupul 18 ,,Vâlceaua Mitrii’’ in suprafata de 10 ha. S-au diferentiat 2 parcele de fertilizare:
-parcela 41(3.8 ha) –culme larga cu panta generala de 01m% (si altitudinea de 290 m .
-parcela 42 (6.2ha)- versant neuniform lung cu panta generala de 17m%(cuprinsa intre 12-42m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 200-290 m.
SAT FUMURENI
Trupul 19 ,,Praxia’’ in suprafata de 160 ha. S-au diferentiat 3 parcele de fertilizare:
-parcela 43(43.85 ha) –culme larga cu panta generala de 01m% (cuprinsa intre 01-03m%) si altitudinea de 280 m .
-parcela 44 (37.9ha)- microbazinet de versant dezvoltat pe paraul Valea Praxia cu panta generala de 17m%(cuprinsa intre 12-30m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 200-280 m.
-parcela 45 (78.25ha)- versant neuniform lung valurit cu microbazinete de versant separate de microculmi cu panta generala de 17m%(cuprinsa intre 12-30m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 200-280 m
Trupul 20 ,,Richiți’’ in suprafata de 7 ha. Format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 46 ( 7 ha) –versant neuniform scurt cu panta generala 22m%(cuprinsa intre 17-42m%) cu expozitie nord-estica si altitudinea de 230-280 m .
Trupul 21 ,,Valea Adâncă’’ in suprafata de 50 ha. S-au diferentiat 3 parcele de fertilizare:
-parcela 47( 16.3ha) –culme secundara cu panta generala de 07m% (cuprinsa intre 03-17m%) si altitudinea de 220-240 m .
-parcela 48 (8.73ha)- versant neuniform scurt cu panta generala 17m%(cuprinsa intre 07-30m%) cu expozitie sud-estica si altitudinea de 220-280 m .
-parcela 49 (24.97ha)- versant neuniform lung cu panta generala de 17m%(cuprinsa intre 12-42m%) cu expozitie nord-estica si altitudinea de 210-280 m
Trupul 22 ,,Greaca’’ in suprafata de 3 ha. Format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 50 ( 3 ha) –versant uniform lung cu panta generala 17m% cu expozitie sud-vestica si altitudinea de 180-260 m .
Trupul 23 ,,Zăroaica’’ in suprafata de 4 ha. Format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 51 ( 4 ha) – sector mijlociu si inferior de versant neuniform lung cu panta generala 17m%(cuprinsa intre 07-22m%) cu expozitie nord-estica si altitudinea de 180-250 m
Trupul 24 ,,Loturi’’ in suprafata de 3 ha. Format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 52 ( 3 ha) – suprafata slab inclinata in lunca paraului Mamu cu panta generala 03m% si altitudinea de 190m.
Trupul 25 ,,Frumusica” in suprafata de 20 ha. S-au diferentiat 3 parcele de fertilizare:
-parcela 53( 1.22ha) –valcea si con de dejectie dezvoltat de Valea Frumusica in lunca paraului Mamu cu panta generala de 03m% (cuprinsa intre 01-07m%) si altitudinea de 200-210 m .
-parcela 54 (5.38ha)- versant neuniform lung situat pe partea stanga a paraului Frumusica cu panta generala 17m%(cuprinsa intre 12-22m%) cu expozitie sudica si altitudinea de 220-260 m .
-parcela 55 (13.4ha)- versant neuniform lung situat pe partea dreapta a paraului Frumusica cu panta generala de 22m%(cuprinsa intre 12-30m%) cu expozitie nord-estica si altitudinea de 200-270 m
Trupul 26 ,,Dealul Sâli” in suprafata de 20 ha. S-au diferentiat 2 parcele de fertilizare:
-parcela 56( 10.88ha) –culme larga usor bombata cu panta generala de 03m si altitudinea de 280 m .
-parcela 57 (9.12ha)- sector superior de versant neuniform cu panta generala 22m%(cuprinsa intre 03-42m%) cu expozitie sud-vestica si altitudinea de 250-270 m .
Trupul 27 ,,Sonda’’ in suprafata de 19 ha. Format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 58 ( 19 ha) – microbazinet de versant cu panta generala 17 m% (cuprinsa intre 07-42m%) cu expozitie estica si altitudinea de 210-280 m .
Trupul 28 ,,Vâlceaua Bisericii’’ in suprafata de 6 ha. Format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 59 ( 6 ha) – microbazinet de versant cu panta generala 17 m% (cuprinsa intre 07-42m%) cu expozitie estica si altitudinea de 210-280 m .
Trupul 29 ,,Rasu” in suprafata de 105.35 ha. S-au diferentiat 3 parcele de fertilizare:
-parcela 60( 8.29ha) –culme ingusta sinuoasa cu panta generala de 03m% (cuprinsa intre 01-07m%) si altitudinea de 260-270 m .
-parcela 61 (60.14ha)- versant neuniform lung valurit cu microbazinete separate de culmi secundare cu panta generala 17m%(cuprinsa intre 07-30m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 210-270 m .
-parcela 62 (36.92ha)-doua microbazinete de versant separate de o clume secundara larga cu panta generala de 17m%(cuprinsa intre 07-42m%) cu expozitie estica si altitudinea de 210-270 m.
SAT LUNGESTI
Trupul 30 ,,La Bădești’’ in suprafata de 9 ha. Format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 63 ( 9 ha) – microbazinet de versant cu panta generala 17 m% (cuprinsa intre 07-30m%) cu expozitie sud-vestica si altitudinea de 180-250 m .
Trupul 31 ,,Grădina’’ in suprafata de 4 ha. Format dintr-o singura parcela de fertilizare:
-parcela 64 ( 4 ha) – versant neuniform lung cu panta generala 12 m% (cuprinsa intre 07-17m%) cu expozitie estica si altitudinea de 170-210 m
Trupul 32 ,,Silea- Dealul Avel” in suprafata de 20 ha. S-au diferentiat 3 parcele de fertilizare:
-parcela 65( 9.31ha) –sector mijlociu si inferior de versant neuniform lung cu panta generala de 12m% cu expozitie estica si altitudinea de 170-210 m .
-parcela 66 (5.94ha)- sector inferior de versant neuniform lung cu panta generala 12m%(cuprinsa intre 07-17m%) cu expozitie vestica si altitudinea de 170-200 m .
-parcela 67 (4.75ha)- sector mijlociu si superior de versant neuniform lung cu panta generala de 17m%(cuprinsa intre 12-30m%) cu expozitie estica si altitudinea de 210-250 m
Trupul 33 ,,Valea Călugărului” in suprafata de 14 ha. S-au diferentiat 2 parcele de fertilizare:
-parcela 68( 3.21ha) –culme ingusta sinuasa cu panta generala de 03m%(cuprinsa intre 01-07m%) si altitudinea de 250-260 m .
-parcela 69 (10.79ha)- doua microbazinete de versant separate de o microculme ingusta ( dealul Dogarului) cu panta generala 17m%(cuprinsa intre 07-42m%) cu expozitie estica si altitudinea de 180-250 m .
Trupul 34 ,,In Seci” in suprafata de 13 ha. S-au diferentiat 1parcela de fertilizare:
-parcela 70( 13 ha) –culme ingusta sinuoasa cu panta generala de 03m% (cuprinsa intre 01-07m%) si altitudinea de 250 m .
Trupul 35 ,,Simu Deal” in suprafata de 97 ha. S-au diferentiat 5 parcele de fertilizare:
-parcela 71( 6.2ha) – culme ingusta sinuoasa cu panta generala de 03m% (cuprinsa intre 01-07m%) si altitudinea de 250 m
-parcela 72 (25.2ha)- versant neuniform lung (varf de deal) cu panta generala 12m%(cuprinsa intre 07-17m%) cu expozitie estica si altitudinea de 190-240 m .
-parcela 73 (8.33ha)- versant neuniform lung cu panta generala 17m%(cuprinsa intre 07-30m%) cu expozitie sud-estica si altitudinea de 180-250 m
-parcela 74 (50.6ha)- versant neuniform lung cu panta generala 17m%(cuprinsa intre 12-30m%) cu expozitie nord-estica si altitudinea de 170-250 m
-parcela 75 (6.66ha)- versant neuniform lung cu panta generala 17m%(cuprinsa intre 07-42m%) cu expozitie sudica si altitudinea de 170-210m
Trupul 36 ,,La Vie” in suprafata de 21.47 ha. S-au diferentiat 4 parcele de fertilizare:
-parcela 76( 6.31ha) – culme ingusta sinuoasa ( Dealul Banu) cu panta generala de 03m%(cuprinsa intre 01-07m%) si altitudinea de 240-250 m
-parcela 77 (7.65ha)- versant neuniform lung cu panta generala 17m%(cuprinsa intre 07-30m%) cu expozitie nordica si altitudinea de 170-240 m .
-parcela 78 (4.90ha)- versant neuniform lung cu panta generala 12m%(cuprinsa intre 07-17m%) cu expozitie estica si altitudinea de 170-240 m
-parcela 79 (2.61ha)- versant neuniform lung cu panta generala 12m% cu expozitie sudica si altitudinea de 190-240 m
Trupul 37 ,,Valea Rea-particulari” in suprafata de 30 ha. S-au diferentiat 2 parcele de fertilizare:
-parcela 80(3.60 ha) – culme ingusta cu panta generala de 03m% si altitudinea de 250 m
-parcela 81 (26.40ha)- sector superior si mijlociu de versant neuniform lung cu panta generala 17m% cu expozitie estica si altitudinea de 200-250 m .
SAT GANTULESTI
Trupul 38 ,,Bon stau” in suprafata de 4 ha. S-au diferentiat 2 parcele de fertilizare:
-parcela 82( 1.83ha) – versant neuniform lung cu panta generala 12 m% cu expozitie nord-estica si altitudinea de 200-240 m .
-parcela 83 (2.17ha)- versant neuniform lung cu panta generala 17m% (cuprinsa intre 12-30m%) cu expozitie sudica si altitudinea de 200-240 m .
Trupul 39 ,,Vatra satului Gănțulei” in suprafata de 3.66 ha. S-a diferentiat o parcela de fertilizare:
-parcela 84( 3.66 ha) –versant neuniform scurt cu panta generala de 30m% (cuprinsa intre 22-42m%), cu expozitie sud-vestica si altitudinea de 200-230 m .
SAT STANESTI-LUNCA
Trupul 40 ,,Eleșteu” in suprafata de 40 ha. S-au diferentiat 2 parcele de fertilizare:
-parcela 85( 25.8ha) – lunca paraului Mamu parazitata de conuri de dejectie cu panta generala 03m% si altitudinea de 160 m .
-parcela 86 (14.2ha)- frunte de terasa cu panta generala 07m% (cuprinsa intre 03-17m%) cu expozitie nord-estica si altitudinea de 160-190 m .
Trupul 41 ,,Tarcau” in suprafata de 17 ha. S-au diferentiat 3 parcele de fertilizare:
-parcela 87( 8.41ha) – lunca paraului Mamu cu panta generala 03m%(cuprinsa intre 01-03m%) si altitudinea de 160 m .
-parcela 88 (2.73ha)- terasa cu panta generala 01m% si altitudinea de 180 m .
parcela 89 (5.86ha)- frunte de terasa spre nord-est cu panta generala 12m% cu expozitie nord-estica si altitudinea de 160-180 m .
Trupul 42 ,,Pământul Alb”- (langa sat) in suprafata de 3.73 ha. S-a diferentiat o parcela de fertilizare:
-parcela 90( 3.73 ha) –frunte de terasa a unui versant neuniform scurt cu panta generala de 12m% (cuprinsa intre 03-22m%), cu expozitie sud-estica si altitudinea de 160-180 m

Organizarea suprafeței ce urmează a fi amenajată
Tabelul 2.2

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
1 Trup 1
Izlaz Comunal-Carcadiești 1 13,9
2 12,9
3 3,20
Total trup 30,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
2 Trup 2
Izlaz Comunal-Armăsaru 4 6,1
5 11,5
6 5,3
7 10,2
8 6,9
9 15
Total trup 55,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
3 Trup 3
Izlaz Comunal-Drăgoi 10 4,00
Total trup 4,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
4 Trup 4
Izlaz Comunal-Mamulețu
11 43,00
Total trup 43,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
5 Trup 5
Izlaz Comunal-Răcoroasa 12 8,00
Total trup 8,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
6 Trup 6
Izlaz Comunal-Valea Rea 13 6,7
14 5,8
15 5,5
16 4,7
17 10,3
Total trup 33,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
7 Trup 7
Izlaz Comunal-Samu 18 18,1
19 6,6
20 8,3
Total trup 33,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
8 Trup 8
Izlaz Comunal-Bon 21 8,2
22 2,8
23 4,6
24 5,4
Total trup 21,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
9 Trup 9
Izlaz Comunal-Pământul Alb 25 21,00
Total trup 21,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
10 Trup 10
Izlaz Comunal-Costova 26 13,00
Total trup 13,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
11 Trup 11
Trup Predeasca 27 2,90
28 4,10
Total trup 7,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
12 Trup 12
Trup Cojic-Cocini 29 36,69
30 83,11
31 2,20
Total trup 13,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
13 Trup 13
Trup Dobrești 32 3,00
Total trup 3,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
14 Trup 14
Trup Tisa Mare 33 11,95
34 15,9
Total trup 27,85

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
15 Trup 15
Trup Cruceroaia 35 3,00
Total trup 3,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
16 Trup 16
Trup La Țigani 36 3,7
37 7,3
Total trup 11,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
17 Trup 17
Trup Dealul Firului 38 5,60
39 2,93
40 6,41
Total trup 14,94

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
18 Trup 18
Trup Vâlceaua Mitrii 41 3,8
42 6,2
Total trup 10,00

 

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
19 Trup 19
Trup Praxia 43 43,85
44 37,9
45 78,25
Total trup 160,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
20 Trup 20
Trup Richiți 46 7,00
Total trup 7,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
21 Trup 21
Trup Valea Adâncă 47 16,30
48 8,73
49 24,97
Total trup 50,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
22 Trup 22
Trup Greaca 50 3,00
Total trup 3,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
23 Trup 23
Trup Zăroaica 51 4,00
Total trup 4,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
24 Trup 24
Trup Loturi 52 3,00
Total trup 3,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
25 Trup 25
Trup Frumușica 53 1,22
54 5,38
55 13,4
Total trup 20,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
26 Trup 26
Trup Dealul Salii 56 10,88
57 9,12
Total trup 20,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
27 Trup 27
Trup Sonda 58 19,00
Total trup 19,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
28 Trup 28
Trup Vâlceaua Biserici 59 6,00
Total trup 6,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
29 Trup 29
Trup Rasu 60 8,29
61 60,14
62 36,92
Total trup 105,35

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
30 Trup 30
Trup La Bădești 63 9,00
Total trup 9,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
31 Trup 31
Trup Grădină 64 4,00
Total trup 4,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
32 Trup 32
Trup Silea-Dealul Avel 65 9,31
66 5,94
67 4,75
Total trup 20,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
33 Trup 33
Trup Valea Călugărului 68 3,21
69 10,79
Total trup 14,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
34 Trup 34
Trup În Seci 70 13,00
Total trup 13,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
35 Trup 35
Trup Simu Deal 71 6,20
72 25,20
73 8,33
74 50,60
75 6,66
Total trup 97,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
36 Trup 36
Trup La Vie 76 6,31
77 7,65
78 4,90
79 2,61
Total trup 21,47

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
37 Trup 37
Trup Valea Rea-particulari 80 3,60
81 26,40
Total trup 30,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
38 Trup 38
Trup Bon Stau 82 1,83
83 2,17
Total trup 4,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
39 Trup 39
Trup Valea satului Gănțulești 84 3,66
Total trup 3,66

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
40 Trup 40
Trup Eleșteu 85 25,80
86 14,20
Total trup 40,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
41 Trup 41
Trup Tarcău 87 8,41
88 2,73
89 5,86
Total trup 17,00

Trupul de pajişte Parcele descriptive
componente Suprafaţa (ha)
amenajată
Nr. Denumire
0 1 2 3
42 Trup 42
Trup Pământul Alb 90 3,73
Total trup 3,73

2.2 Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște (planul cadastral) vecinii și hotarele pajiștii

Tabelul 2.3

Nr.
crt Trup de pajiste Parcela descriptiva Suprafata
(ha) NORD SUD EST VEST
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Trup 1 1 13,9 Hotar administrativ Parcela2 Pârău Mamulețu P3; hotar administrativ
2 12,9 P1 Pd Pd P3
3 3,2 P1 Pd. Pd Pd
2 Trup 2 4 6,1 Proprietăți particulare Pd Pd P5
5 11,5 Proprietăți particulare P9 P4 P9
6 5,3 Proprietăți particulare P7 P2 P7;Proprietăți particulare
7 10,2 P6; Proprietăți particulare Proprietăți particulare P2 P8 ;Proprietăți particulare;
8 6,9 Proprietăți particulare P9 P6 P9
9 15,00 P8; Pd. P5 Pd.; Proprietăți particulare
3 Trup 3 10 4,00 Proprietăți particulare Proprietăți particulare Proprietăți particulare Proprietăți particulare
4 Trup 4 11 43 Pd.;P60 Proprietăți particulare Proprietăți particulare Pd.
5 Trup 5 12 8,00 Pd. Proprietăți particulare Proprietăți particulare Proprietăți particulare; Drum comunal
P Trup 6 13 6,7 Hotar administrativ Proprietăți particulare P16; P17 P14; P15
14 5,8 P15 Proprietăți particulare P13 P81
15 5,5 Hotar administrativ P14 P13 P81Hotar administrativ
16 4,7 Hotar administrativ P13; P17 P17 P13
17 10,3 P16: Hotar administrativ Proprietăți particulare Proprietăți particulare P13
7 Trup 7 18 18,1 Proprietăți particulare Pd P19; P20: P72; P74 Pd
19 6,6 P20 P18 P72 P18
20 8,3 P18; Proprietăți particulare P19 Proprietăți particulare P18
8 Trup 8 21 8,2 Hotar administrativ P22 Proprietăți particulare Proprietăți particulare
22 2,8 P21 Proprietăți particulare P23 Proprietăți particulare
23 4,6 P21 P24 P24 P22
24 5,4 P23 Pd Proprietăți particulare Pd
9 Trup 9 25 21 Pd P42; Proprietăți particulare Pd ; Proprietăți particulare Proprietăți particulare
10 Trup 10 26 13,00 Pd Drum comunal Costova Pd Pd
11 Trup 11 27 2,9 Hotar administrativ Proprietăți particulare P28 Hotar administrativ
28 4,1 Hotar administrativ Proprietăți particulare Proprietăți particulare P17
12 Trup 12 29 6,6 Hotar administrativ Proprietăți particulare P29 Proprietăți particulare
30 4,2 P29 Proprietăți particulare P31 P29
31 2,2 P29 P33 P33 P30
13 Trup 13 32 3,00 Hotar administrativ P33 P34; P29; P31
14 Trup 14 33 11,95 P32 P18 P34 P31
34 15,90 Hotar administrativ P42 Hotar administrativ P33
15 Trup 15 35 3,00 Proprietăți particulare P54 Proprietăți particulare P38;P40
16 Trup 16 36 3,70 P41;P42 P43; P46 PD P37: P42
37 7,30 P42 P44 P36 Proprietăți particulare
17 Trup 17 38 5,60 Proprietăți particulare P40; P35 P39 P40
39 2,93 Pd P35 Proprietăți particulare P38
40 6,41 P38 P54 P38 P55
18 Trup 18 41 3,80 Pd P36 Pd Pd
42 6,20 P33; P34 P37 P36: P41 Proprietăți particulare
19 Trup 19 43 43,85 P36 Proprietăți particulare, Proprietăți particulare, P46,P56 P44,P45
44 37,90 P37 P45 P43 Proprietăți particulare
45 78,25 P44 Proprietăți particulare Proprietăți particulare Proprietăți particulare
20 Trup 20 46 7,00 P36 P46, Pd Proprietăți particulare
21 Trup 21 47 16,3 Pd P49 P48 Hotar administrativ
48 8,73 P46 P49 P47 Proprietăți particulare
49 24,97 P47,P48 Pd Hotar administrativ Proprietăți particulare
22 Trup 22 50 3,00 Proprietăți particulare P63 Proprietăți particulare P51
23 Trup 23 51 4,00 Proprietăți particulare Proprietăți particulare P50 Proprietăți particulare
24 Trup 24 52 3,00 Proprietăți particulare Proprietăți particulare Proprietăți particulare Proprietăți particulare
25 Trup 25 53 1,22 P35,P54 Proprietăți particulare Proprietăți particulare Pd
54 5,38 P35,P40 P53 Proprietăți particulare P55
55 13,40 P38 P58 P53 Pd.
26 Trup 26
56 10,88 Proprietăți particulare P57 P49 P43, Proprietăți particulare
57 9,12 P56, P5, P6 Proprietăți particulare Proprietăți particulare
27 Trup 27 58 19,00 P55 P59 Proprietăți particulare Pd
28 Trup 28 59 6,00 P58 P60,P62 Proprietăți particulare Proprietăți particulare
29 Trup 29 60 8,29 P59,Pd P11,P62 P62 P61
61 60,14 Pd Pd P11, P60 Hotar administrativ
62 36,92 P59 Pd Proprietăți particulare Proprietăți particulare
30 Trup 30 63 9,00
Proprietăți particulare Proprietăți particulare Proprietăți particulare Proprietăți particulare
31 Trup 31 64 4,00 Pd Proprietăți particulare P66 Proprietăți particulare
32 Trup 32 65 9,31 Pd Pd. Hotar administrativ Pd.
66 5,94 Hotar administrativ P67 P67P64,P65, Pd. Proprietăți particulare
67 4,75 Hotar administrativ Proprietăți particulare P80 P66
33 Trup 33 68 3,21 Pd Pd P69 Pd
69 10,79 Pd Proprietăți particulare Proprietăți particulare P68
34 Trup 34 70 13,00 Pd Proprietăți particulare Proprietăți particulare Proprietăți particulare
35 Trup 35 71 6,20 Proprietăți particulare P18 P73 Pd.
72 25,20 P75 Proprietăți particulare Proprietăți particulare P18,P19,P20
73 8,33 Proprietăți particulare P74 Proprietăți particulare P71
74 50,60 P73 P71 Proprietăți particulare P71
75 6,66 P74 P77 P85 P72
36 Trup 36 76 6,31 P74 P79 P78 Pd.
77 7,65 P72, P75 P76 P78 Pd.
78 4,90 P75, P85 Hotar administrativ P86,P88 P76, P77, P79
79 2,61 P76,P78 Hotar administrativ P78 Pd.
37 Trup 37 80 3,60 Hotar administrativ Drum agricol P81 P67
81 26,40 Hotar administrativ Proprietăți particulare P14, P15 P67
38 Trup 38 82 1,83 P83 Proprietăți particulare Proprietăți particulare Pd. Proprietăți particulare
83 2,17 Proprietăți particulare P82 Hotar administrativ Proprietăți particulare
39 Trup 39 84 3,66 Proprietăți particulare Proprietăți particulare Proprietăți particulare Proprietăți particulare
40 Trup 40 85 25,80 Proprietăți particulare P86 P 87, Proprietăți particulare P74, P75
86 14,20 P85 P78 P85,P87,P88,P89 P78
41 Trup 41 87 8,41 Proprietăți particulare Hotar administrativ Proprietăți particulare P89
88 2,73 P89 Hotar administrativ P89 P78
89 5,86 P85 Hotar administrativ P87 P88
42 Trup 42 90 3,73 P25 Proprietăți particulare Proprietăți particulare Drum comunal,
1025

2.3 Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului
Delimitarea trupurilor de pajişte care fac obiectul amenajării s-a efectuat prin ridicări topografice utilizând aparatură de specialitate.
Subparcela descriptivă este unitatea teritorială elementară de amenajare a pășunilor constituind în același timp unitatea de bază pentru planificarea și executarea măsurilor de gospodărire a pajiștilor

Tabelul 2.4

Trupul de pajişte Limite de marcare
Nr. Denumire
0 1 2
1 Trup Carcadiesti (Izlaz comunal ) Hotar administrativ,terenuri agricole proprietăți particulare, valea pârâului Rudarului
2 Trup Armasaru(izlaz comunal) Pădure, terenuri agricole proprietăți particulare valea pârâului Mamu,
3 Trup Dragoi(izlaz comunal) Terenuri agricole proprietăți particulare
4 Trup Mamuletu(izlaz comunal) Pădure, terenuri agricole proprietăți particulare
5 Trup Racoasa(izlaz comunal) Drum comunal, terenuri agricole proprietăți particulare
6 Trup Valea Rea(izlaz comunal) Hotar administrativ, pârâul Valea Rea, terenuri agricole proprietăți particulare, pădure
7 Trup Samu(izlaz comunal) Pădure, terenuri agricole proprietăți particulare
8 Trup Bon(izlaz comunal) Hotar administrativ,terenuri agricole proprietăți particulare, drum comunal.
9 Trup Pamantul Alb(izlaz comunal) Pădure, terenuri agricole proprietăți particulare
10 Trup Costova(izlaz comunal) Pădure, terenuri agricole proprietăți particulare, drum comunal.
11 Trup Predeasca Hotar administrativ,terenuri agricole proprietăți particulare.
12 Trup Cojic-Cocini Hotar administrativ,terenuri agricole proprietăți particulare.
13 Trup Dobresti Hotar administrativ,terenuri agricole proprietăți particulare.
14 Trup Tisa Mare Hotar administrativ,terenuri agricole proprietăți particulare.
15 Trup Cruceroaia Terenuri agricole proprietăți particulare, drum comunal
16 Trup La Tigani Terenuri agricole proprietăți particulare, pădure
17 Trup Dealul Firului Terenuri agricole proprietăți particulare, pădure
18 Trup Valceaua Mitrii Terenuri agricole proprietăți particulare, pădure
19 Trup Praxia Terenuri agricole proprietăți particulare, pârâu Praxia, drum comunal
20 Trup Richiti Terenuri agricole proprietăți particulare, pădure
21 Trup Vale Adanca Hotar administrativ,terenuri agricole proprietăți particulare, pădure.
22 Trup Greaca Terenuri agricole proprietăți particulare,
23 Trup Zaroaica Drum comunal ,terenuri agricole proprietăți particulare.
24 Trup Loturi Terenuri agricole proprietăți particulare.
25 Trup Frumusica Terenuri agricole proprietăți particulare, Valea Frumușica
26 Trup Dealul Salii Terenuri agricole proprietăți particulare,drum comunal
27 Trup Sonda Terenuri agricole proprietăți particulare, pădure
28 Trup Valceaua Bisericii Terenuri agricole proprietăți particulare.
29 Trup Rasu Hotar administrativ, terenuri agricole proprietăți particulare, pădure.
30 Trup La Badesti Terenuri agricole proprietăți particulare,drum comunal
31 Trup Gradina Terenuri agricole proprietăți particulare, valea Silea
32 Trup Salea –Dealul Avel Hotar administrativ,terenuri agricole proprietăți particulare, Valea Silea,Valea Răcoroara
33 Trup Valea Calugarului Drum comunal ,terenuri agricole proprietăți particulare, valea Călugărului,pădure.
34 Trup In Seci Drum comunal ,terenuri agricole proprietăți particulare.
35 Trup Samu Deal Terenuri agricole proprietăți particulare, drum comunal.
36 Trup La Vie Hotar administrativ, terenuri agricole proprietăți particulare, pădure.
37 Trup Valea Rea(particulari) Hotar administrativ, terenuri agricole proprietăți particulare.
38 Trup Bon Stau Hotar administrativ, terenuri agricole proprietăți particulare.
39 Trup Vatra Satului-Gantulei Terenuri agricole proprietăți particulare.
40 Trup Elesteu Terenuri agricole proprietăți particulare, lunca pârâul Mamu
41 Trup Tarcau Hotar administrativ, terenuri agricole proprietăți particulare.
42 Trup Pamantul Alb(langa sat ) Terenuri agricole proprietăți particulare, drum comunal.

2.4 BAZA CARTOGRAFICĂ UTILIZATĂ
2.4.1.Evidența planurilor pe trupul de păşune.
Documentele care au fost folosite ca planuri de bază la întocmirea planurilor de amplasament şi delimitare a parcelelor descriptive ce intră în componenţa trupului de păşune sunt:
Planuri cadastrale elaborate de Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului (IGFCOT) şi puse la dispoziţie de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI);
Planuri topografice elaborate de Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului (IGFCOT) şi puse la dispoziţie de către Agenţia Naţionalde Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI);
Documentele care au fost folosite ca planuri de baza pentru intocmirea amenajamentului au fost planurile cadastrale, scara 1:5000 intocmite in anul 2014 si hartile de ansamblu 1:5000 si 1:10000 puse la dispozitia echipei de lucru de catre Consiliul local al Orașului Călimănești . Pentru inlesnirea determinarilor pe planurile de baza au fost utilizate cele mai recente fotograme la scara 1:5000.
Delimitarea parcelelor de pajişte care fac obiectul amenajării s-a efectuat prin ridicări topografice utilizând aparatură de specialitate Stereo 70 (date din documente –cartea Funciar.
Tabel 2.5
Nr. crt Trup pajiște
denumire Indicative plan
0 1 2
1 Trup Carcadiesti (Izlaz comunal ) L35-121-A-c-1-II; L35-121-A-c-1-IV
2 Trup Armasaru(izlaz comunal) L35-121-A-c-1-IV
3 Trup Dragoi(izlaz comunal) L35-121-A-c-3-Ii; L35-121-A-c-3-II
4 Trup Mamuletu(izlaz comunal) L35-121-A-c-1-IV; L35-121-A-c-3-II
5 Trup Racoasa(izlaz comunal) L35-121-A-c-4-I; L35-121-A-c-3-II
6 Trup Valea Rea(izlaz comunal) L35-121-A-c-4-II;
7 Trup Samu(izlaz comunal) L35-121-A-c-4-III; L35-121-C-a-2-I
8 Trup Bon(izlaz comunal) L35-121-A-c-3-III,
9 Trup Pamantul Alb(izlaz comunal) L35-121-A-c-4-III; L35-121-C-a-2-I
10 Trup Costova(izlaz comunal) L35-121-A-c-4-III; L35-121-C-a-2-I
11 Trup Predeasca L35-121-A-c-4-III; L35-121-C-a-2-I
12 Trup Cojic-Cocini L35-121-A-c-4-III; L35-121-C-a-2-I
13 Trup Dobresti L35-121-A-c-4-II;
14 Trup Tisa Mare L35-121-A-c-4-II;
15 Trup Cruceroaia L35-121-A-c-4-II;
16 Trup La Tigani L35-121-A-c-4-III,
17 Trup Dealul Firului L35-121-A-c-4-III,
18 Trup Valceaua Mitrii L35-121-A-c-4-III,
19 Trup Praxia L35-121-A-c-4-III,
20 Trup Richiti L35-121-A-c-4-III,
21 Trup Vale Adanca L35-121-A-c-4-III,
22 Trup Greaca L35-121-A-c-4-III,
23 Trup Zaroaica L35-121-A-c-4-III,
24 Trup Loturi L35-121-A-c-4-III,
25 Trup Frumusica L35-121-A-c-3-III,
26 Trup Dealul Salii L35-121-A-c-3-III,
27 Trup Sonda L35-121-A-c-3-III,
28 Trup Valceaua Bisericii L35-121-A-c-3-III,
29 Trup Rasu L35-121-A-c-3-III,
30 Trup La Badesti L35-121-A-c-3-III,
31 Trup Gradina L35-121-A-c-4-III; L35-121-C-a-2-I
32 Trup Salea –Dealul Avel L35-121-A-c-4-III,
33 Trup Valea Calugarului L35-121-A-c-1-IV; L35-121-A-c-3-II
34 Trup In Seci L35-121-A-c-4-III; L35-121-C-a-2-I
35 Trup Samu Deal L35-121-A-c-1-IV; L35-121-A-c-3-II
36 Trup La Vie L35-121-A-c-4-III,
37 Trup Valea Rea(particulari) L35-121-A-c-1-II; L35-121-A-c-1-IV
38 Trup Bon Stau L35-121-A-c-1-II; L35-121-A-c-1-IV
39 Trup Vatra Satului-Gantulei L35-121-A-c-1-IV; L35-121-A-c-3-II
40 Trup Elesteu L35-121-A-c-4-III,
41 Trup Tarcau L35-121-A-c-1-II; L35-121-A-c-1-IV
42 Trup Pamantul Alb(langa sat ) L35-121-A-c-4-III; L35-121-C-a-2-I

2.4.2 Ridicări în plan
Suprafetele sunt determinate în planul de proiecție Stereo 70. conform planurilor de amplasament și hărtii la sc:1:10000 a comunei Lungești precum și a tabelelor cu proprietarii particulari atașate la prezentul amenajament.
S-au anexat hărțile cu reprezentare grafică a trupurilor de pajişti și a parcelelor descriptive.

 

2.5 DETERMINAREA SUPRAFEȚELOR

Terenul în suprafață de 261,00ha Ha. reprezentând pajiști permanente situat pe raza administrativ teritorială a comunei Lungești, este proprietatea privată a cumunei Lungești administrate de Consiliul Local al comunei Lungești ,comform Ordinul prefectului nr.505 din 20.09.2007 (Răcoroasa=8ha;-Drăgoi=4ha;-Mămulețu=43ha;-Armăsaru=55ha;
-Carcadiești=30ha;-Pământul alb=21ha;-Costova=13ha;-Bon=21ha;-Valea Rea=33ha; Sîmu=33ha.)
Suprafața de 764,00ha pajiști deținută de personae private, se depune tabelul cu deținătorii de pajiști așa cum sunt înregistrați în Registrul agricol și în alte documente din evidența primăriei Lungești și, care face parte din prezentul amenajament.
Această lucrare s-a realizat după transpunerea integrală a parcelarului și subparcelarului descriptiv.
Determinările s-au făcut până la nivel de parcelă/subparcelă descriptivă și s-a urmărit ca suprafețele rezultate să se încadreze în limitele de toleranță admise de normativele din domeniu iar suprafața determinată să coincidă cu cea trecută în acte.
Suprafața cuprinsă în amenajament se va determina prin planimetrare sau prin utilizarea mijloacelor de calcul automat (GIS, etc).

2.5.1.Suprafața pajiștii pe categorii de folosință

Această lucrare s-a realizat după transpunerea integrală a parcelarului și subparcelarului descriptiv.
Determinările s-au făcut până la nivel de parcelă/subparcelă descriptivă și s-a urmărit ca suprafețele rezultate să fie identice cu suprafața totală a trupului de pășune.
Suprafața de 1025 ha pajiști permanente în extravilan aparține Consiliului Local comuna Lungești ,proprietarilor particulari din UAT Lungești, așa cum reiese din tabelele anexate

Tabelul 2.5.1

Nr.crt Trupul de pășune Pășuni
(ha)
Fânețe
(ha) Valorificare mixtă
(pășune,
fâneață) (ha) Fără
scopuri productive
(ha) Total
suprafață
(ha) Total suprafață ce se va amenaja
(ha) Din care la Consiliul local
(ha)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Trup Carcadiesti (Izlaz comunal ) 30.0 – – – 30.0 30.0 30.0
2 Trup Armasaru(izlaz comunal) 55.0 – – – 55.0 55.0 55.0
3 Trup Dragoi(izlaz comunal) 4.0 – – – 4.0 4.0 4.0
4 Trup Mamuletu(izlaz comunal) 43.0 – – – 43.0 43.0 43.0
5 Trup Racoasa(izlaz comunal) 8.0 – – – 8.0 8.0 8.0
6 Trup Valea Rea(izlaz comunal) 33.0 – – – 33.0 33.0 33.0
7 Trup Samu(izlaz comunal) 33.0 – – – 33.0 33.0 33.0
8 Trup Bon(izlaz comunal) 21.0 – – – 21.0 21.0 21.0
9 Trup Pamantul Alb(izlaz comunal) 21.0 – – – 21.0 21.0 21.0
10 Trup Costova(izlaz comunal) 13.0 – – – 13.0 13.0 13.0
11 Trup Predeasca 7.0 – – – 7.0 7.0 –
12 Trup Cojic-Cocini 13.0 – – – 13.0 13.0 –
13 Trup Dobresti 3.0 – – – 3.0 3.0 –
14 Trup Tisa Mare 27.85 – – – 27.85 27.85 –
15 Trup Cruceroaia 3.0 – – – 3.0 3.0 –
16 Trup La Tigani 11.0 – – – 11.0 11.0 –
17 Trup Dealul Firului 14.94 – – – 14.94 14.94 –
18 Trup Valceaua Mitrii 10.0 – – – 10.0 10.0 –
19 Trup Praxia 160.0 – – – 160.0 160.0 –
20 Trup Richiti 7.0 – – – 7.0 7.0 –
21 Trup Vale Adanca 50.0 – – – 50.0 50.0 –
22 Trup Greaca 3.0 – – – 3.0 3.0 –
23 Trup Zaroaica 4.0 – – – 4.0 4.0 –
24 Trup Loturi 3.0 – – – 3.0 3.0 –
25 Trup Frumusica 20.0 – – – 20.0 20.0 –
26 Trup Dealul Salii 20.0 – – – 20.0 20.0 –
27 Trup Sonda 19.0 – – – 19.0 19.0 –
28 Trup Valceaua Bisericii 6.0 – – – 6.0 6.0 –
29 Trup Rasu 105.35 – – – 105.35 105.35 –
30 Trup La Badesti 9.0 – – – 9.0 9.0 –
31 Trup Gradina 4.0 – – – 4.0 4.0 –
32 Trup Salea –Dealul Avel 20.0 – – – 20.0 20.0 –
33 Trup Valea Calugarului 14.0 – – – 14.0 14.0 –
34 Trup In Seci 13.0 – – – 13.0 13.0 –
35 Trup Samu Deal 97.0 – – – 97.0 97.0 –
36 Trup La Vie 21.47 – – – 21.47 21.47 –
37 Trup Valea Rea(particulari) 30.0 – – – 30.0 30.0 –
38 Trup Bon Stau 4.0 – – – 4.0 4.0 –
39 Trup Vatra Satului-Gantulei 3.66 – – – 3.66 3.66 –
40 Trup Elesteu 40.0 – – – 40.0 40.0 –
41 Trup Tarcau 17.0 – – – 17.0 17.0 –
42 Trup Pamantul Alb(langa sat 3.73 – – – 3.73 3.73 –
total 1025 764,00 261,00

2.5.2 Organizarea administrativă
Menționăm faptul că până în prezent administrarea pășunilor nu s-a făcut conform unui regulament de pașunat,dar, pe viitor, se va face conform Amenajamentului pastoral
În ceea ce privește suprafețele deținute de persoanele fizice de pe raza UAT com.Lungești, administrarea celor 764,00ha pășuni , se va face de către fiecare utilizator în parte, conform prezentului Amenajament pastoral.

2.6 Enclave- nu este cazul

CAP. 3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului
Partea centrala si nordica a comunei Lungesti face parte din punct de vedere geomorfologic din Platforma Piemontana a Oltetului, iar partea sudica ( teritoriile Gantulei, Stanesti) sunt situate pe terasele Oltului.
In partea de nord la hotar cu comuna Madulari( in dealul Concinilor) altitudinea maxima este de 293.8 m, ajungand in sud la 152.6 m.
In partea vestica in dealul Suciului altitudinea ajunge la 257.4 m. Gradul de fragmentare a reliefului este avansat.Acest aspect este evidentiat si de denumirile date de localnici unor zone de deal(Dealul lui Balan, Dealul Concinilor, Dealul Rotarului, Dealul Mamuletului, Mijlociu, Seciului), piscuri( Rudarilor, Piscul dintre Tise).
Principalele forme de relief intalnite in cadrul teritoriului sunt: versanti, terase inalte, platouri, terase de lunca, lunca si fund de vale.
În cadrul reliefului inclinat predomina versanti moderat inclinati( panta 12-18 m%), slab inclinati(8-12m%), o pondere insemnata o au versantii puternic si foarte puternic inclinati ( pante complexe 18-35 m% si peste 35m%) aceste zone fiind cel mai puternic afectate de procese de panta: eroziune de suprafata , adancime si alunecari.
Formele de degradare a terenurilor si intensitatea acestora se manifesta diferit functie de conditiile naturale.Factorii determinanti ai declansarii si accentuarii proceselor de degradare sunt naturali:
-clima si indeosebi precipitatiile
-geologia si geomorfologia
-lipsa covorului vegetal
-solul cu caracteristicile sale fizice.
Teritoriul este strabatut de la nord la sud de Valea Manului. In afara de aceasta relieful este fragmentat de o multime de vai secundare, printre care pe partea drapta: Valea Frumusica, Valea Bisericii, Valea Rasului, Valea lui Ion, Valea Sinului puternic afectate de alunecari.
Pe partea stanga a Manului sunt; Valea Cojigu, Valea Adanca, Valea Ciulpeanu, Valea Silea, Valea Rea, Valea Mijlocie.
Terasele ca si platou se caracterizeaza printr-un relief relativ plan si sunt putin dezvoltate ca suprafata si fragmentate.
In formarea terasei de lunca un rol important l-au avut vaile care au transportat materialul erodat de pe relieful inclinat.
3.2. Altitudine, expozitie, panta.Datele privind altitudinea la care se afla trupurile de pajiste, expoziția și panta acestora sunt prezentate în tabelul 3.2. (conform „Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale”).

 

 

Tabelul 3.2

Nr. crt. Trup de pajiste Parcela descrip-
tiva Suprafata
(ha) Altitudine
(m) Expozitie Panta
(%)
0 1 2 4 5 6
1 Trup Carcadiesti (Izlaz comunal ) 1 13.9 220 – 03(01-07)
2 12.9 220-250 NE(umbrita) 12(07-17)
3 3.2 220-260 NE(umbrita) 12
2 Trup Armăsaru (izlaz comunal) 4 6.1 200-260 E(semiumbrita) 07(03-22)
5 11.5 200-220 V(semiinsorita) 22(12-42)
6 5.3 230-270 S(insorita) 17(12-42)
7 10.2 200-260 E(semiumbrita) 17(12-42)
8 6.9 200-270 S(insorita) 22(17-42)
9 15 200-270 E(semiumbrita) 17(07-42)
3 Trup Drăgoi (izlaz comunal) 10 4 180 – 01(01-03)
4 Trup Mamulețu (izlaz comunal) 11 43 190-270 V(semiinsorita) 17(03-42)
5 Trup Răcoasa (izlaz comunal) 12 8 180 – 01(01-03)
6 Trup Valea Rea (izlaz comunal) 13 6.7 150-160 V(semiinsorita) 07(03-12)
14 5.8 180-200 E(semiumbrita) 12(07-17)
15 5.5 180-230 E(semiumbrita) 17
16 4.7 190-200 S(insorita) 17(07-30)
17 10.3 190-250 NV(semiumbrita) 22(17-42)
7 Trup Samu (izlaz comunal) 18 18.1 250 – 03(01-07)
19 6.6 210-250 N(umbrita) 12(07-17)
20 8.3 210-250 S(insorita) 12(07-17)
8 Trup Bon (izlaz comunal) 21 8.2 250 – 03
22 2.8 220-250 E(semiumbrita) 12(07-22)
23 4.6 220-250 SV(insorita) 12(07-22)
24 5.4 210-250 V(semiinsorita) 17(12-30)
9 Trup Pământul Alb (izlaz comunal) 25 21 190 – 01
10 Trup Costova (izlaz comunal) 26 13 150 – 01
11 Trup Predeasca 27 2.9 210-280 V(semiinsorita) 12(07-30)
28 4.1 210-310 E(semiumbrita) 17(07-42)
12 Trup Cojic-Cocini 29 6.6 200-300 V(semiinsorita) 17(07-42)
30 4.2 210-290 E(semiumbrita) 17(07-30)
31 2.2 210-290 V(semiinsorita) 17(03-42)
13 Trup Dobrești 32 3 220-300 S(insorita) 07(03-12)
14 Trup Tisa Mare 33 11.95 200-300 E(semiumbrita) 17(01-42)
34 15.9 200-300 V(semiinsorit) 17(03-42)
15 Trup Cruceroaia 35 3 200-250 NE(umbrit) 17
16 Trup La Țigani 36 3.7 290 – 03
37 7.3 200-290 V(semiinsorit) 12(07-17)
17 Trup Dealul Firului 38 5.6 250-280 – 03(01-07)
39 2.93 200-280 E(semiumbrita) 22(12-42)
40 6.41 240-280 SV(insorit) 22(17-42)
18 Trup Vâlceaua Mitrii 41 3.8 290 – 01
42 6.2 200-290 V(semiinsorit) 17(12-42)
19 Trup Praxia 43 43.85 280 – 01(01-03)
44 37.9 200-280 V(semiinsorit) 17(12-30)
45 78.25 200-280 V(semiinsorit) 17(12-30)
20 Trup Richiți 46 7 230-280 NE(umbrit) 22(17-42)
21 Trup Vale Adâncă 47 16.3 220-240 – 07(03-17)
48 8.73 220-280 SE(semiinsorita) 17(03-30)
49 24.97 210-280 NE(umbrit) 17(12-42)
22 Trup Greaca 50 3 180-260 SV(insorit) 17
23 Trup Zaroaica 51 4 180-250 NE(umbrit) 17(09-22)
24 Trup Loturi 52 3 190 – 03
25 Trup Frumușica 53 1.22 200-210 – 03(01-07)
54 5.38 200-260 S(insorit) 17(12-22)
55 13.40 200-270 NE(umbrit) 22(12-30)
26 Trup Dealul Sâlii 56 10.88 280 – 03
57 9.12 250-270 SV(insorit) 22(03-42)
27 Trup Sonda 58 19 210-280 E(semiumbrit) 17(07-42)
28 Trup Vâlceaua Bisericii 59 6 210-280 E(semiumbrit) 17(07-42)
29 Trup Rasu 60 8.29 260-270 – 03(01-07)
61 60.14 210-270 V(semiinsorit) 17(07-30)
62 36.92 210-270 E(semiumbrit) 17(07-42)
30 Trup La Bădești 63 9 180-250 SV(insorit) 17(07-30)
31 Trup Grădina 64 4 170-210 E(semiumbrit) 17(07-17)
32 Trup Sâlea –Dealul Avel 65 9.31 180-210 E(semiumbrit) 12
66 5.94 170-200 V(semiinsorit) 12(07-17)
67 4.75 210-250 E(semiumbrit) 17(12-30)
33 Trup Valea Călugărului 68 3.21 250-260 – 03(01-07)
69 10.79 180-250 E(semiumbrit) 17(07-42)
34 Trup În Seci 70 13 250 – 03(01-07)
35 Trup Samu Deal 71 6.2 250 – 03(01-07)
72 25.2 190-240 E(semiumbrit) 12(07-17)
73 8.33 180-250 SE(semiinsorita) 17(07-30)
74 50.60 170-250 NE(umbrit) 17(12-30)
75 6.67 170-210 S(insorit) 17(07-42)
36 Trup La Vie 76 6.31 240-250 – 03(01-07)
77 7.65 170-240 N(umbrit) 17(07-30)
78 4.90 170-240 E(semiumbrit) 12(07-17)
79 2.61 190-240 S(insorit) 12
37 Trup Valea Rea(particulari) 80 3.60 250 – 03
81 26.40 200-250 E(semiumbrit) 17
38 Trup Bon Stau 82 1.83 200-240 NE(umbrit) 12
83 2.17 200-240 S(insorit) 17
39 Trup Vatra Satului-Ganțulei 84 3.66 200-230 SV(insorit) 30(22-42)
40 Trup Eleșteu 85 25.80 160 – 03
86 14.20 160-190 NE(umbrit) 07(03-17)
41 Trup Tarcău 87 8.41 160 – 03(01-03)
88 2.73 180 – 01
89 5.86 160-180 NE(umbrit) 12
42 Trup Pământul Alb (langă sat ) 90 3.73 160-180 SE(semiinsorit) 12(03-22)
1025

Grupe de panta: 01<2,0m%;03=2,1-5,0m%;07=5,1-10,0m%;12=10,115,0m%;17=15,1-20,0m%; 22=20,1-25,0m%;30=25,1-35,0m%;42=35,1-50,0m%;75=50,1-1
Clase de expozitie a terenului: – = nu este cazu;
1 = umbrita (N si N) 2 = semiumbrita (E si NV); 3 = insorita (S si SV); 4 = semiinsorita (V si SE); 5 = toate expozitiile.

3.3.Caracteristici geologice și pedologice

Vârsta depozitelor ce alcatuiesc Platforma Piemontana a Oltețului apartin Vilafranchianului.
În ceea ce priveste roca mamă a solurilor mentionam ca pe versanti este foarte neomogena fiind alcatuita din: argile gonflate, argile lutoase, luturi, nisipuri, argile marnoase.
Pe terase roca mama este mai omogena fiind constituita din argile gonflate si luturi argiloase.
Solurile brune eumezobazice din cadrul terasei de lunca au ca roca mama depozite de varsta mai tanara constituite din luturi, luturi argiloase.
În ceea ce priveste drenajul intern al solurilor acesta este moderat, lent si foarte lent.

Pentru ca textura solurilor, atat cea de la suprafata dar si cea din cadrul sectiunii de control, prin implicatiile sale asupra celorlalte insusiri fizice si chimice si implicit asupra productiei, prezinta o importanta practica deosebita, prezentam in cele ce urmeaza cateva dintre caracteristicele solurilor dominante din cadrul principalelor forme de relief:
Solurile dominante pe terenurile cu pasuni din cele 90 de parcele de fertilizare din cadrul celor 42 trupuri sunt descrise detaliat in fisele de sol prezentate in cele ce urmeaza:

UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S.) Nr. 1
Denumire- Regosol calcaric, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), lut nisipos/lut, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta mijlocii carbonatice situate discordant pe depozite bistratificate (luturi+nisipuri).
Judetul Valcea; teritoriul administrativ Lungesti
Aspectul suprafetei terenului: normal
Conditii naturale in care apare: versanti neuniformi scurti cu panta variabila
Caracteristic pentru parcelele descriptive nr : 16

CARACTERISTICILE SOLULUI
Atk. 0-5cm. Lut nisipos mediu, culoarea in stare umeda 2.5Y 4/3 (brun oliv), structura glomerulara mica moderat dezvoltata, uscat, slab compact, neplastic, neadeziv, efervescenta slaba, trece clar.
Aok. 5-19cm. Lut nisipos mediu, culoarea la umed 2.5Y 4/3 (brun oliv), slab structurat poliedric mic, uscat, slab compact, neplastic, neadeziv, efervescenta slaba, trece clar.
ACk. 19-39cm. Lut mediu, culoarea in stare uscata 2.5Y 5/3 (brun oliv aprins), reavan, slab structurat poliedric mediu, slab compact, slab plastic, slab adeziv, efervescenta moderata, trece net.
Ck. 39-80cm. Nisip lutos catre lut nisipos, culoarea la umed 2.5Y 5/2 (brun gri), jilav, nestructurat, slab compact, neplastic, neadeziv, efervescenta puternica, trece net.
2Ck. 80-100cm. Lut argilos, culoarea la umed 2.5Y 6/3 (brun galbui aprins), umed, nestructurat, slab compact, moderat plastic, adeziv, efervescenta puternica.

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Solul este moderat catre bine drenat; adancimea apei freatice >10m.

DATELE ANALITICE PENTRU SOLUL NR. 1

ORIZONTURI Aok ACk Ck
Adancimea de recoltare 5-15 25-35 40-50
Nisip grosier(2,0-0,2mm)% 17.19 10.49 12.91
Nisip fin(0,2-0,002mm)% 52.86 43.39 62.01
Praf(0,02-0,002mm)% 14.73 16.45 12.36
Argila(<0,01mm)% 15.22 29.67 12.72
Argila fizica(<0,01mm)% 24.63 39.26 19.90
TEXTURA LNm Lm NL-LN
Schelet% – – –
Nivel de structurare moderat slab nestruct
Densitatea aparenta (g/cmc) 1.43 1.43 1.46
Porozitatea totala (PT%) 47.0 47.0 45.9
Grad de tasare (GT%) +1.0 +5.7 +2.5
Coeficient de higroscopicitate 3.22 5.22 2.48
CC% prin calcul
Coeficient de ofilire (CO%) 4.84 7.82 3.72
Capacitatea de apa utila (%g)
Capacitatea totala (CT%)
Porozitatea de aeratie(%v)
Porozitatea drenanta(%v)
C.C.D.M. (%V)
Ph 8.35 8.14 8.74
CaCO3 total (%) 3.53 3.74 7.69
Humus (%) 1.45 1.22 0.60
C/N
P mobil (ppm) 9.5 10.8 7.3
K mobil (ppm) 140 130 100
Baze de schimb (SB,me/100g)
Sh (me/100g sol)
Capacitatea de schimb cationic
Grad de saturatie in baze(V%)
Azot total (%)

Caracteristici principale:
Fizice: Textura este contrastanta (mijlocie/grosiera/moderat fina); solul este slab tasat cu porozitate totala si densitate aparenta de valori mijlocii; volumul edafic este foarte mare.
Chimice: Reactia solului este slab alcalina/moderat alcalina; rezerva de humus in primii 50cm este mica (100 t/ha-sol sub pajisti), solul este slab aprovizionat cu P mobil si moderat cu K mobil; gradul de saturatie in baze este la nivel de saturat ; continutul in CaCO3 total este mijlociu.

UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S.) Nr. 2
Denumire- Regosol calcaric-molic, epicalcaric (carbonati in intervalul 25-50cm), argila lutoasa/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta necarbonatice situate discordant pe luturi calcaroase.
Judetul Valcea; teritoriul administrativ Lungesti
Aspectul suprafetei terenului: normal
Conditii naturale in care apare: culme ingusta
Caracteristic pentru parcelele descriptive nr : 11,13,14,15,22,61,81

CARACTERISTICILE SOLULUI
At. 0-5cm. Argila lutoasa, culoarea in stare umeda 2.5Y 3/2 (brun gri foarte inchis), structura glomerulara mica moderat dezvoltata, uscat, slab compact, neplastic, neadeziv, trece clar.
Aom. 5-22cm. Argila lutoasa, culoarea la umed 2.5Y 3/2 (brun gri foarte inchis), moderat structurat poliedric mic, reavan, slab compact, slab plastic, adeziv, trece clar.
ACk. 22-38cm. Lut argilos mediu, culoarea in stare umeda 2.5Y 4/3 (brun oliv), reavan, moderat structurat poliedric mediu, slab compact, slab plastic, slab adeziv, efervescenta slaba, trece clar.
Ck. 38-70cm. Lut argilos mediu, culoarea la umed 2.5Y 5/3 (brun oliv aprins), jilav-umed, nestructurat, slab compact, slab plastic, moderat adeziv, efervescenta slaba.

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Solul este bine drenat; adancimea apei freatice >10m.

DATELE ANALITICE PENTRU SOLUL NR.2
ORIZONTURI Aom ACk Ck
Adancimea de recoltare 5-15 25-35 40-50
Nisip grosier(2,0-0,2mm)% 4.03 5.32 4.01
Nisip fin(0,2-0,002mm)% 31.94 32.42 36.37
Praf(0,02-0,002mm)% 17.09 20.09 21.77
Argila(<0,01mm)% 46.95 42.17 37.85
Argila fizica(<0,01mm)% 58.40 54.54 52.49
TEXTURA AL LAm LAm
Schelet% – – –
Nivel de structurare moderat moderat nestruct
Densitatea aparenta (g/cmc) 1.33 1.40 1.42
Porozitatea totala (PT%) 50.7 48.1 47.4
Grad de tasare (GT%) +3.7 +7.3 +7.4
Coeficient de higroscopicitate 9.51 8.40 8.08
CC% prin calcul
Coeficient de ofilire (CO%) 14.27 12.60 12.12
Capacitatea de apa utila (%g)
Capacitatea totala (CT%)
Porozitatea de aeratie(%v)
Porozitatea drenanta(%v)
C.C.D.M. (%V)
Ph 6.80 7.46 7.70
CaCO3 total (%) 0.41 0.52
Humus (%) 2.34 1.26 0.89
C/N
P mobil (ppm) 8.2 4.8 7.7
K mobil (ppm) 120 100 100
Baze de schimb (SB,me/100g) 32.22
Sh (me/100g sol) 4.18
Capacitatea de schimb cationic 36.40
Grad de saturatie in baze(V%) 88.52
Azot total (%)

Caracteristici principale:
Fizice: Textura este fina/moderat fina; solul este slab tasat cu porozitate totala si densitate aparenta de valori mijlocii; volumul edafic este foarte mare.
Chimice: Reactia solului este slab acida/slab alcalina; rezerva de humus in primii 50cm este mica (112 t/ha-sol sub pajisti), solul este foarte slab aprovizionat cu P mobil si slab cu K mobil; gradul de saturatie in baze este la nivel de eubazic/saturat ; continutul in CaCO3 total este mic.

UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S.) Nr. 3
Denumire- Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat puternic prin apa.
Judetul Valcea; teritoriul administrativ Lungesti
Aspectul suprafetei terenului: normal
Conditii naturale in care apare: culme ingusta
Caracteristic pentru parcelele descriptive nr 17,23,24

CARACTERISTICILE SOLULUI
At. 0-5cm. Argila lutoasa, culoarea in stare umeda 2.5Y 3/3 (brun oliv inchis), structura glomerulara mica moderat dezvoltata, uscat, slab compact, neplastic, neadeziv, trece clar.
Aok. 5-21cm. Argila lutoasa, culoarea la umed 2.5Y 4/3 (brun oliv), moderat structurat poliedric mic, reavan, slab compact, slab plastic, adeziv, efervescenta slaba, trece clar.
ACk. 21-40cm. Lut argilos mediu, culoarea in stare umeda 2.5Y 5/3 (brun oliv aprins), reavan, moderat structurat poliedric mediu, slab compact, moderat plastic, adeziv, efervescenta puternica, trece clar.
Ck. 40-70cm. Lut argilos mediu catre lut mediu, culoarea la umed 2.5Y 6/3 (brun galbui aprins), jilav-umed, nestructurat, slab compact, slab plastic, moderat adeziv, efervescenta foarte puternica exploziva.

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Solul este bine drenat; adancimea apei freatice >10m.

DATELE ANALITICE PENTRU SOLUL NR. 3
ORIZONTURI Aok ACk Ck
Adancimea de recoltare 5-15 25-35 45-55
Nisip grosier(2,0-0,2mm)% 8.0 10.6 7.8
Nisip fin(0,2-0,002mm)% 25.2 29.5 40.3
Praf(0,02-0,002mm)% 18.3 17.5 19.0
Argila(<0,01mm)% 48.5 42.4 32.9
Argila fizica(<0,01mm)% 61.8 63.0 44.1
TEXTURA AL LAm LAm-Lm
Schelet% – – –
Nivel de structurare 1.30 1.35 1.42
Densitatea aparenta (g/cmc) 51.9 50.0 47.4
Porozitatea totala (PT%) +1.9 +3.7 +5.8
Grad de tasare (GT%)
Coeficient de higroscopicitate 13.8 9.8 5.8
CC% prin calcul
Coeficient de ofilire (CO%) 20.7 14.7 8.7
Capacitatea de apa utila (%g)
Capacitatea totala (CT%)
Porozitatea de aeratie(%v)
Porozitatea drenanta(%v)
C.C.D.M. (%V)
Ph 7.45 8.4 8.5
CaCO3 total (%) 0.3 8.1 36.5
CaCO3 activ (%) 5.3 16.2
Humus (%) 0.86 0.69 0.58
C/N
P mobil (ppm) 1.4 1.7 1.7
K mobil (ppm) 170 180 210
Baze de schimb (SB,me/100g)
Sh (me/100g sol)
Capacitatea de schimb cationic
Grad de saturatie in baze(V%)
Azot total (%)

Caracteristici principale:
Fizice: Textura este fina/moderat fina; solul este slab tasat cu porozitate totala si densitate aparenta de valori mijlocii; volumul edafic este foarte mare.
Chimice: Reactia solului este slab alcalina/moderat alcalina; rezerva de humus in primii 50cm este foarte mica (49 t/ha-sol sub pajisti), solul este extrem de slab aprovizionat cu P mobil si mijlociu cu K mobil; gradul de saturatie in baze este la nivel de saturat ; continutul in CaCO3 total creste cu adancimea de la valori mici superficial la valori foarte mari in profunzime.

UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S.) Nr.4
Denumire- Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/argila lutoasa, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat foarte puternic prin apa.
Judetul Valcea; teritoriul administrativ Lungesti
Aspectul suprafetei terenului: normal
Conditii naturale in care apare: culme ingusta
Caracteristic pentru parcelele descriptive nr : 5,6,7,8,9,82,83,84

CARACTERISTICILE SOLULUI
Atk. 0-5cm. Argila lutoasa, culoarea in stare umeda 2.5Y 3/3 (brun oliv inchis), structura glomerulara mica moderat dezvoltata, uscat, slab compact, neplastic, neadeziv, efervescenta puternica, trece clar.
Aok. 5-15cm. Argila lutoasa, culoarea la umed 2.5Y 4/3 (brun oliv), moderat structurat poliedric mic, reavan, slab compact, slab plastic, adeziv, efervescenta puternica, trece clar.
ACk. 15-30cm. Argila lutoasa, culoarea in stare umeda 2.5Y 5/3 (brun oliv aprins), reavan, moderat structurat poliedric mediu, slab compact, moderat plastic, adeziv, efervescenta puternica, trece clar.
Ck. 40-70cm. Argila lutoasa, culoarea la umed 2.5Y 6/3 (brun galbui aprins), jilav-umed, nestructurat, slab compact, plastic, adeziv, efervescenta foarte puternica exploziva.

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Solul este bine drenat; adancimea apei freatice >10m

DATELE ANALITICE PENTRU SOLUL NR. 4
ORIZONTURI Aok ACk Ck
Adancimea de recoltare 5-15 20-30 40-50
Nisip grosier(2,0-0,2mm)% 5.1 2.0 0.6
Nisip fin(0,2-0,002mm)% 29.0 27.8 18.5
Praf(0,02-0,002mm)% 13.9 18.2 30.9
Argila(<0,01mm)% 52.0 52.0 50.0
Argila fizica(<0,01mm)% 61.5 65.4 69.4
TEXTURA AL AL AL
Schelet% – – –
Nivel de structurare moderat moderat nestruct
Densitatea aparenta (g/cmc) 1.30 1.33 1.35
Porozitatea totala (PT%) 51.8 50.7 50.0
Grad de tasare (GT%) +3.1 +5.2 +5.9
Coeficient de higroscopicitate 12.6 13.4 8.2
CC% prin calcul
Coeficient de ofilire (CO%) 18.9 20.1 12.3
Capacitatea de apa utila (%g)
Capacitatea totala (CT%)
Porozitatea de aeratie(%v)
Porozitatea drenanta(%v)
C.C.D.M. (%V)
Ph 8.25 8.35 8.45
CaCO3 total (%) 9.3 12.6 32.7
CaCO3 activ (%) 5.1 5.8 18.1
Humus (%) 1.25 1.09 0.71
C/N
P mobil (ppm) 18.2 10.9 9.2
K mobil (ppm) 210 160 120
Baze de schimb (SB,me/100g)
Sh (me/100g sol)
Capacitatea de schimb cationic
Grad de saturatie in baze(V%)
Azot total (%)

Caracteristici principale:
Fizice: Textura este fina; solul este slab tasat cu porozitate totala si densitate aparenta de valori mijlocii; volumul edafic este foarte mare.
Chimice: Reactia solului este slab alcalina/slab catre moderat alcalina; rezerva de humus in primii 50cm este mica (65 t/ha-sol sub pajisti), solul este slab catre mijlociu aprovizionat cu P mobil si bine cu K mobil; gradul de saturatie in baze este la nivel de saturat ; continutul in CaCO3 total creste cu adancimea de la valori mijlocii superficial la valori foarte mari in profunzime.

UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S.) Nr.5
Denumire- Aluviosol eutric, lut/lut, dezvoltat pe depozite fluviatile mijlocii necarbonatice situate discordant pe depozite bistratificate (luturi+nisipuri).
Judetul Valcea; teritoriul administrativ Lungesti
Aspectul suprafetei terenului: normal
Conditii naturale in care apare: suprafata cvasiorizontala in lunca
Caracteristic pentru parcelele descriptive nr :1,53,85,87

CARACTERISTICILE SOLULUI
At. 0-6cm. Lut mediu, culoarea in stare umeda 10YR 4/3 (brun), structura glomerulara mica moderat dezvoltata, uscat, slab compact, slab plastic, slab adeziv, trece clar.
Ao. 6-25cm. Lut mediu, culoarea la umed 10YR 4/3 (brun), slab structurat poliedric mic, uscat, slab compact, slab plastic, slab adeziv, trece clar.
AC. 25-42cm. Lut nisipo-argilos, culoarea in stare uscata 10YR 4/4 (brun galbui inchis), reavan, slab structurat poliedric mediu, slab compact, slab plastic, neadeziv, trece clar.
Cn. 42-70cm. Lut nisipo-argilos, culoarea la umed 10YR 5/4 (brun galbui), jilav, nestructurat, slab compact, slab plastic, neadeziv.
Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Solul este moderat catre bine drenat; adancimea apei freatice in intervalul 2-3m.

DATELE ANALITICE PENTRU SOLUL NR. 5
ORIZONTURI Ao AC Cn
Adancimea de recoltare 10-20 30-40 45-55
Nisip grosier(2,0-0,2mm)% 12.3 14.0 17.3
Nisip fin(0,2-0,002mm)% 42.7 45.9 41.1
Praf(0,02-0,002mm)% 17.7 12.9 14.0
Argila(<0,01mm)% 27.3 26.6 27.6
Argila fizica(<0,01mm)% 35.0 39.5 41.6
TEXTURA Lm LNA LNA
Schelet% – – –
Nivel de structurare slab slab nestruct
Densitatea aparenta (g/cmc) 1.40 1.42 1.44
Porozitatea totala (PT%) 48.1 47.4 46.7
Grad de tasare (GT%) +2.7 +3.9 +5.7
Coeficient de higroscopicitate 6.8 6.4 5.6
CC% prin calcul
Coeficient de ofilire (CO%) 10.2 9.6 8.4
Capacitatea de apa utila (%g)
Capacitatea totala (CT%)
Porozitatea de aeratie(%v)
Porozitatea drenanta(%v)
C.C.D.M. (%V)
Ph 5.3 5.75 6.3
CaCO3 total (%)
Humus (%) 1.43 0.33 0.41
C/N
P mobil (ppm) 5.5 3.3 3.2
K mobil (ppm) 100 95 115
Baze de schimb (SB,me/100g) 16.8 17.4 16.8
Sh (me/100g sol) 5.5 3.6 3.3
Capacitatea de schimb cationic 22.3 21.0 20.1
Grad de saturatie in baze(V%) 71.74 82.86 83.58
Azot total (%)

Caracteristici principale:
Fizice: Textura este mijlocie; solul este slab tasat cu porozitate totala si densitate aparenta de valori mijlocii; volumul edafic este foarte mare.
Chimice: Reactia solului este moderat acida/slab acida; rezerva de humus in primii 50cm este mica (63 t/ha-sol sub pajisti), solul este foarte slab aprovizionat cu P mobil si slab cu K mobil; gradul de saturatie in baze este la nivel de mezobazic/eubazic.

UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S.) Nr. 6
Denumire- Aluviosol calcaric, epicalcaric (carbonati in intervalul 25-50cm), lut/lut, dezvoltat pe depozite fluviatile mijlocii carbonatice situate discordant pe depozite bistratificate (luturi+nisipuri).
Judetul Valcea; teritoriul administrativ Lungesti
Aspectul suprafetei terenului: normal
Conditii naturale in care apare: suprafata slab inclinata in lunca (con de dejectie
Caracteristic pentru parcelele descriptive nr :10,12,52

CARACTERISTICILE SOLULUI
At. 0-7cm. Lut mediu, culoarea in stare umeda 2.5Y 4/3 (brun oliv), structura glomerulara mica moderat dezvoltata, uscat, slab compact, neplastic, neadeziv, trece clar.
Ao. 7-24cm. Lut mediu, culoarea la umed 2.5Y 4/3 (brun oliv), slab structurat poliedric mic, uscat, slab compact, neplastic, neadeziv, trece clar.
ACk. 24-41cm. Lut mediu, culoarea in stare uscata 2.5Y 4/4 (brun oliv), reavan, slab structurat poliedric mediu, slab compact, slab plastic, slab adeziv, efervescenta slaba, trece clar.
Ck. 41-70cm. Lut mediu, culoarea la umed 2.5Y 6/3 (brun galbui aprins), jilav, nestructurat, slab compact, slab plastic, moderat adeziv, efervescenta slaba.

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Solul este bine drenat; adancimea apei freatice inn intervalul 3-5m.
DATELE ANALITICE PENTRU SOLUL NR. 6

ORIZONTURI Ao ACk Ck
Adancimea de recoltare 5-15 25-35 45-55
Nisip grosier(2,0-0,2mm)% 3.42 3.83 3.21
Nisip fin(0,2-0,002mm)% 51.00 51.13 51.53
Praf(0,02-0,002mm)% 17.86 17.05 17.23
Argila(<0,01mm)% 27.72 27.99 28.04
Argila fizica(<0,01mm)% 37.72 37.22 37.04
TEXTURA Lm Lm Lm
Schelet% – – –
Nivel de structurare slab slab slab
Densitatea aparenta (g/cmc) 1.42 1.43 1.43
Porozitatea totala (PT%) 47.4 47.0 47.0
Grad de tasare (GT%) +4.3 +5.2 +5.2
Coeficient de higroscopicitate 5.28 5.23 4.90
CC% prin calcul
Coeficient de ofilire (CO%) 7.92 7.84 7.36
Capacitatea de apa utila (%g)
Capacitatea totala (CT%)
Porozitatea de aeratie(%v)
Porozitatea drenanta(%v)
C.C.D.M. (%V)
Ph 7.06 7.55 7.78
CaCO3 total (%) 0.41 0.52
Humus (%) 1.44 1.13 0.92
C/N
P mobil (ppm) 15.5 10.5 7.2
K mobil (ppm) 160 140 100
Baze de schimb (SB,me/100g) 22.21
Sh (me/100g sol) 1.18
Capacitatea de schimb cationic 23.39
Grad de saturatie in baze(V%) 94.95
Azot total (%)

Caracteristici principale:
Fizice: Textura este mijlocie; solul este slab tasat cu porozitate totala si densitate aparenta de valori mijlocii; volumul edafic este foarte mare.
Chimice: Reactia solului este neutra/slab alcalina; rezerva de humus in primii 50cm este mica (88 t/ha-sol sub pajisti), solul este slab aprovizionat cu P mobil si moderat cu K mobil; gradul de saturatie in baze este la nivel de saturat ; continutul in CaCO3 total este mic.

UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S.) Nr. 7
Denumire- Eutricambosol tipic, lut/lut, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta mijlocii necarbonatice situate discordant pe luturi, erodat slab prin apa.
Judetul Valcea; teritoriul administrativ Lungesti
Aspectul suprafetei terenului: normal
Conditii naturale in care apare: culme ingusta si versanti insotitori
Caracteristic pentru parcelele descriptive nr : 35,37,39,40,42,89,90

CARACTERISTICILE SOLULUI
At. 0-5cm. Lut nisipo-argilos, culoarea in stare umeda 10YR 4/3 (brun), structura poliedrica mica si foarte mica moderat dezvoltata, uscat, slab compact, slab plastic, slab adeziv, trece clar.
Ao. 5-16cm. Lut nisipo-argilos, culoarea la umed 10YR 4/3 (brun), slab structurat poliedric mic, uscat, moderat compact, slab plastic, slab adeziv, trece clar.
AB. 16-38cm. Lut nisipo-argilos, culoarea la umed 10YR 5/3 (brun), reavan, slab structurat poliedric mediu, moderat compact, slab plastic, slab adeziv, trece clar.
Bv. 38-70cm. Lut nisipo-argilos, culoarea la umed 10YR 5/4 (brun galbui), umed, structura poliedrica mare slab dezvoltata, moderat compact, slab plastic, slab adeziv.

ORIZONTURI Ao AB Bv
Adancimea de recoltare 5-15 25-35 40-50
Nisip grosier(2,0-0,2mm)% 12.95 17.38 15.14
Nisip fin(0,2-0,002mm)% 44.88 42.76 50.33
Praf(0,02-0,002mm)% 12.55 13.73 8.86
Argila(<0,01mm)% 29.63 26.13 25.67
Argila fizica(<0,01mm)% 36.63 35.81 30.31
TEXTURA LNA LNA LNA
Schelet% – – –
Nivel de structurare slab slab slab
Densitatea aparenta (g/cmc) 1.40 1.42 1.47
Porozitatea totala (PT%) 48.1 47.4 45.6
Grad de tasare (GT%) +3.5 +3.8 +7.3
Coeficient de higroscopicitate 5.31 5.22 5.13
CC% prin calcul
Coeficient de ofilire (CO%) 7.96 7.83 7.70
Capacitatea de apa utila (%g)
Capacitatea totala (CT%)
Porozitatea de aeratie(%v)
Porozitatea drenanta(%v)
C.C.D.M. (%V)
Ph 5.27 5.47 5.37
Al schimbabil (me/100g sol)
Humus (%) 1.77 1.00 0.72
C/N
P mobil (ppm) 21.2 22.4 26.0
K mobil (ppm) 100 80 70
Baze de schimb (SB,me/100g) 20.42 23.06 22.00
Sh (me/100g sol) 10.89 9.72 9.48
Capacitatea de schimb cationic 31.31 32.78 31.48
Grad de saturatie in baze(V%) 65.22 70.35 69.89
Azot total (%)

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Solul este bine drenat; adancimea apei freatice >10m.

DATELE ANALITICE PENTRU SOLUL NR. 7
Caracteristici principale:
Fizice: Textura este mijlocie; solul este slab tasat cu porozitate totala si densitate aparenta de valori mijlocii; volumul edafic este foarte mare.
Chimice: Reactia solului este moderat acida; rezerva de humus in primii 50cm este mica (75 t/ha-sol sub pajisti), solul este mijlociu aprovizionat cu P mobil si slab cu K mobil; gradul de saturatie in baze este la nivel de mezobazic.

UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S.) Nr. 8
Denumire- Eutricambosol aluvic, lut/lut, dezvoltat pe depozite fluviatile mijlocii necarbonatice provenite din luturi.
Judetul Valcea; teritoriul administrativ Lungesti
Aspectul suprafetei terenului: normal
Conditii naturale in care apare: suprafata cvasiorizontala in terasa
Caracteristic pentru parcelele descriptive nr :26,86,88

CARACTERISTICILE SOLULUI
At. 0-6cm. Lut mediu, culoarea in stare umeda 10YR 4/3 (brun), structura poliedrica mica si foarte mica moderat dezvoltata, uscat, slab compact, slab plastic, slab adeziv, trece clar.
Ao. 6-24cm. Lut mediu, culoarea la umed 10YR 4/3 (brun), slab structurat poliedric mic, uscat, moderat compact, slab plastic, slab adeziv, trece clar.
AB. 24-41cm. Lut mediu, culoarea la umed 10YR 5/3 (brun), jilav, slab structurat poliedric mediu, moderat compact, slab plastic, slab adeziv, trece clar.
Bv. 41-70cm. Lut mediu, culoarea la umed 10YR 5/4 (brun galbui), umed, structura poliedrica mare slab dezvoltata, moderat compact, slab plastic, slab adeziv.

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Solul este moderat catre bine drenat; adancimea apei freatice in intervalul 5-10m.

DATELE ANALITICE PENTRU SOLUL NR.8

ORIZONTURI Ao AB Bv
Adancimea de recoltare 5-15 25-35 45-55
Nisip grosier(2,0-0,2mm)% 14.57 15.38 16.29
Nisip fin(0,2-0,002mm)% 39.94 40.76 42.40
Praf(0,02-0,002mm)% 17.91 17.73 15.77
Argila(<0,01mm)% 27.58 26.13 25.54
Argila fizica(<0,01mm)% 38.13 35.81 34.35
TEXTURA Lm Lm Lm
Schelet% 5 5 5
Nivel de structurare slab slab slab
Densitatea aparenta (g/cmc) 1.40 1.42 1.43
Porozitatea totala (PT%) 48.1 47.4 47.0
Grad de tasare (GT%) +2.8 +3.8 +4.4
Coeficient de higroscopicitate 4.71 4.47 4.35
CC% prin calcul
Coeficient de ofilire (CO%) 7.06 6.71 6.52
Capacitatea de apa utila (%g)
Capacitatea totala (CT%)
Porozitatea de aeratie(%v)
Porozitatea drenanta(%v)
C.C.D.M. (%V)
Ph 6.36 5.99 6.06
Al schimbabil (me/100g sol)
Humus (%) 2.84 1.65 1.15
C/N
P mobil (ppm) 14.8 13.6 12.0
K mobil (ppm) 120 100 100
Baze de schimb (SB,me/100g) 24.97 24.97 23.38
Sh (me/100g sol) 3.08 4.12 4.01
Capacitatea de schimb cationic 28.05 29.09 27.40
Grad de saturatie in baze(V%) 89.01 85.83 85.32
Azot total (%)

Caracteristici principale:
Fizice: Textura este mijlocie; solul este slab tasat cu porozitate totala si densitate aparenta de valori mijlocii; volumul edafic este foarte mare.
Chimice: Reactia solului este slab acida; rezerva de humus in primii 50cm este mica (150 t/ha-sol sub pajisti), solul este foarte slab aprovizionat cu P mobil si slab cu K mobil; gradul de saturatie in baze este la nivel de eubazic/mezobazic.

 

UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S.) Nr. 9
Denumire- Preluvosol tipic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare moderat necarbonatice situate discordant pe luturi argiloase, erodat slab prin apa.
Judetul Valcea; teritoriul administrativ Lungesti
Aspectul suprafetei terenului: normal
Conditii naturale in care apare: versanti neuniformi scurti cu panta generala de 10-15m%
Caracteristic pentru parcelele descriptive nr : 2, 3, 4, 27, 54, 55, 58, 59, 60, 62, 64, 65,66,67

CARACTERISTICILE SOLULUI
At. 0-8cm. Lut argilos mediu, culoarea in stare umeda 10YR 3/3 (brun inchis), structura poliedrica mica si foarte mica moderat dezvoltata, reavan, slab compact, slab plastic, slab adeziv, trece clar.
Ao. 8-18cm. Lut argilos mediu catre lut mediu, culoarea la umed 10YR 4/3 (brun), slab structurat poliedric mic, reavan, slab compact, slab plastic, slab adeziv, trece clar.
AB. 18-37cm. Lut argilos mediu, culoarea la umed 10YR 4.5/3 (brun), jilav, slab structurat poliedric mediu, moderat compact, slab-moderat plastic, slab adeziv, separatii ferimanganice punctiforme frecvente, trece clar.
Bt. 37-70cm. Lut argilos mediu, culoarea la umed 10YR 5/4 (brun galbui), umed, structura poliedrica mare slab dezvoltata, moderat compact, moderat plastic, moderat adeziv, pelicule de argil ape fetele de agregat, separatii ferimanganice punctiforme frecvente.

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Solul este bine drenat; adancimea apei freatice >10m.

DATELE ANALITICE PENTRU SOLUL NR. 9
ORIZONTURI Ao AB Bt
Adancimea de recoltare 5-15 25-35 40-50
Nisip grosier(2,0-0,2mm)% 6.14 5.83 5.65
Nisip fin(0,2-0,002mm)% 41.37 38.86 40.54
Praf(0,02-0,002mm)% 19.59 19.18 17.09
Argila(<0,01mm)% 32.90 36.13 35.17
Argila fizica(<0,01mm)% 44.85 48.26 46.49
TEXTURA LAm-Lm LAm LAm
Schelet% – – –
Nivel de structurare moderat slab slab
Densitatea aparenta (g/cmc) 1.40 1.44 1.50
Porozitatea totala (PT%) 48.1 46.7 44.4
Grad de tasare (GT%) +4.5 +8.2 +12.5
Coeficient de higroscopicitate 6.11 6.67 6.78
CC% prin calcul
Coeficient de ofilire (CO%) 9.16 10.00 10.16
Capacitatea de apa utila (%g)
Capacitatea totala (CT%)
Porozitatea de aeratie(%v)
Porozitatea drenanta(%v)
C.C.D.M. (%V)
Ph 5.67 5.93 5.80
Al schimbabil (me/100g sol)
Humus (%) 2.80 1.65 1.05
C/N
P mobil (ppm) 8.8 8.2 8.2
K mobil (ppm) 90 80 80
Baze de schimb (SB,me/100g) 29.73 29.73 30.26
Sh (me/100g sol) 9.32 7.95 8.47
Capacitatea de schimb cationic 39.05 37.68 38.73
Grad de saturatie in baze(V%) 76.13 78.80 78.12
Azot total (%)

Caracteristici principale:
Fizice: Textura este moderat fina; solul este moderat tasat cu porozitate totala mica si densitate aparenta mare; volumul edafic este foarte mare.
Chimice: Reactia solului este moderat acida; rezerva de humus in primii 50cm este mica (136 t/ha-sol sub pajisti), solul este slab aprovizionat cu P mobil si cu K mobil; gradul de saturatie in baze este la nivel de eubazic.

UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S.) Nr. 10
Denumire- Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile.
Judetul Valcea; teritoriul administrativ Lungesti
Aspectul suprafetei terenului: cu crapaturi
Conditii naturale in care apare: suprafata slab inclinata in platou (culme larga , usor bombata
Caracteristic pentru parcelele descriptive nr :18,56,68,70,71,76.
CARACTERISTICILE SOLULUI
At. 0-7cm. Lut argilos mediu, culoarea in stare umeda 10YR 4/3 (brun), structura prismatica mica si foarte mica moderat dezvoltata, uscat, slab compact, slab plastic, slab adeziv, pori fini si mijlocii frecventi, radacini fine foarte frecvente, trece clar.
Ao. 7-22cm. Lut argilos mediu, culoarea la umed 10YR 4/3 (brun), slab structurat prismatic mic, uscat, moderat compact, moderat plastic, slab adeziv, trece clar.
AB. 22-36cm. Lut argilos mediu, culoarea in stare umeda 10YR 4.5/3 (brun), reavan, slab structurat prismatic mediu si mare, moderat compact, moderat plastic, slab adeziv, trece clar.
Bty. 36-70cm. Lut argilos catre argila lutoasa, culoarea la umed 10YR 5/3 (brun), umed, structura masiva, moderat compact, plastic, adeziv, separatii ferimanganice punctiforme frecvente, fete de alunecare slab oblice.

Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Solul este bine drenat; adancimea apei freatice >10m.

DATELE ANALITICE PENTRU SOLUL NR. 10
ORIZONTURI Ao AB Bty
Adancimea de recoltare 5-15 25-35 40-50
Nisip grosier(2,0-0,2mm)% 2.67 2.33 1.32
Nisip fin(0,2-0,002mm)% 36.25 29.00 33.19
Praf(0,02-0,002mm)% 21.27 26.45 20.05
Argila(<0,01mm)% 39.81 42.22 45.45
Argila fizica(<0,01mm)% 51.49 53.72 55.45
TEXTURA LAm LAm LA-AL
Schelet% – – –
Nivel de structurare slab slab nestruct
Densitatea aparenta (g/cmc) 1.38 1.45 1.50
Porozitatea totala (PT%) 48.9 46.3 44.4
Grad de tasare (GT%) +5.0 +10.8 +15.3
Coeficient de higroscopicitate 7.69 8.26 9.72
CC% prin calcul
Coeficient de ofilire (CO%) 11.53 12.39 14.58
Capacitatea de apa utila (%g)
Capacitatea totala (CT%)
Porozitatea de aeratie(%v)
Porozitatea drenanta(%v)
C.C.D.M. (%V)
Ph 6.47 6.78 6.93
Al schimbabil (me/100g sol)
Humus (%) 2.70 1.79 1.32
C/N
P mobil (ppm) 10.0 7.0 7.0
K mobil (ppm) 120 110 110
Baze de schimb (SB,me/100g) 33.96 31.00 30.81
Sh (me/100g sol) 2.16 1.63 1.01
Capacitatea de schimb cationic 36.12 32.63 31.82
Grad de saturatie in baze(V%) 94.02 95.00 96.82
Azot total (%)

Caracteristici principale:
Fizice: Textura este moderat fina (in profunzime tinde sa devina fina); solul este slab tasat cu porozitate totala si densitate aparenta de valori mijlocii in primii 30-40cm si moderat tasat in rest; volumul edafic este foarte mare.
Chimice: Reactia solului este slab acida in primii cca 35cm si neutra in rest; rezerva de humus in primii 50cm este mica (146 t/ha-sol sub pajisti), solul este slab aprovizionat cu P mobil si cu K mobil; gradul de saturatie in baze este la nivel de saturat.

UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S.) Nr. 11
Denumire- Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Judetul Valcea; teritoriul administrativ Lungesti
Aspectul suprafetei terenului: cu crapaturi
Conditii naturale in care apare: versant neuniform scurt (frunte de terasa)
Caracteristic pentru parcelele descriptive nr :19,20,28,29,30,31,32,33,34,
44,45,46,47,48,49,50,51,57,63,69,72,73,74,75,77,78,79.

CARACTERISTICILE SOLULUI
At. 0-5cm. Lut argilos mediu, culoarea in stare umeda 10YR 4/3 (brun), structura prismatica mica si foarte mica moderat dezvoltata, uscat, slab compact, slab plastic, slab adeziv, pori fini si mijlocii frecventi, radacini fine foarte frecvente, trece clar.
AB. 5-18cm. Lut argilos mediu, culoarea in stare umeda 10YR 4.5/3 (brun), uscat, slab structurat prismatic mediu si mare, moderat compact, moderat plastic, slab adeziv, trece clar.
Bty. 18-70cm. Lut argilos mediu, culoarea la umed 10YR 5/3 (brun), umed, structura masiva, moderat compact, plastic, adeziv, separatii ferimanganice punctiforme frecvente, fete de alunecare slab oblice.
Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Solul este bine drenat; adancimea apei freatice >10m.

 

DATELE ANALITICE PENTRU SOLUL NR. 11
ORIZONTURI AB Bty
Adancimea de recoltare 5-15 25-35
Nisip grosier(2,0-0,2mm)% 14.14 9.84
Nisip fin(0,2-0,002mm)% 36.41 33.08
Praf(0,02-0,002mm)% 16.59 18.41
Argila(<0,01mm)% 32.85 38.67
Argila fizica(<0,01mm)% 42.04 48.85
TEXTURA LAm LAm
Schelet% – –
Nivel de structurare slab masiv
Densitatea aparenta (g/cmc) 1.42 1.52
Porozitatea totala (PT%) 47.4 43.7
Grad de tasare (GT%) +5.9 +14.8
Coeficient de higroscopicitate 6.24 8.06
CC% prin calcul
Coeficient de ofilire (CO%) 9.35 12.09
Capacitatea de apa utila (%g)
Capacitatea totala (CT%)
Porozitatea de aeratie(%v)
Porozitatea drenanta(%v)
C.C.D.M. (%V)
Ph 6.67 5.72
Al schimbabil (me/100g sol)
Humus (%) 1.34 0.66
C/N
P mobil (ppm) 10.2 18.0
K mobil (ppm) 80 100
Baze de schimb (SB,me/100g) 25.44 24.92
Sh (me/100g sol) 1.63 8.05
Capacitatea de schimb cationic 27.07 32.97
Grad de saturatie in baze(V%) 93.98 75.58
Azot total (%)

Caracteristici principale:
Fizice: Textura este moderat fina; solul este slab tasat cu porozitate totala si densitate aparenta de valori mijlocii in primii 20cm si moderat tasat in rest; volumul edafic este foarte mare.
Chimice: Reactia solului este slab acida in primii cca 20cm si moderat acida in rest; rezerva de humus in primii 50cm este mica (66 t/ha-sol sub pajisti), solul este slab aprovizionat cu P mobil si cu K mobil; gradul de saturatie in baze este la nivel de saturat/mezobazic catre eubazic.

UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S.) Nr. 12
Denumire- Luvosol tipic, lut/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din luturi.
Judetul Valcea; teritoriul administrativ Lungesti
Aspectul suprafetei terenului: normal
Conditii naturale in care apare: suprafata cvasiorizontala in terasa
Caracteristic pentru parcelele descriptive nr : 25,36,41,43.

CARACTERISTICILE SOLULUI
At. 0-6cm. Lut mediu, culoarea in stare umeda 10YR 4/3 (brun), structura poliedrica mica si foarte mica moderat dezvoltata, uscat, slab compact, slab plastic, slab adeziv, pori fini si mijlocii frecventi, radacini fine foarte frecvente, trece clar.
Ao. 6-22cm. Lut mediu, culoarea la umed 10YR 4/3 (brun), moderat structurat poliedric mic, uscat, moderat compact, friabil, slab plastic, slab adeziv, trece clar.
El. 22-40cm. Lut mediu, culoarea in stare uscata 10YR 5/2 (gri bruniu), reavan, nestructurat, moderat compact, slab-moderat plastic, slab adeziv, pori fini rari, trece clar.
EB. 40-55cm. Lut argilos mediu, culoarea la umed 10YR 5/4 (brun galbui), jilav, slab structurat poliedric mediu, moderat compact, moderat plastic, slab adeziv, separatii ferimanganice punctiforme frecvente, trece clar.
Bt. 55-80cm. Argila lutoasa, culoarea la umed 10YR 5/5 (brun galbui), umed, structura masiva, moderat compact, moderat plastic, slab adeziv, separatii ferimanganice punctiforme frecvente.
Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Solul este moderat catre bine drenat; adancimea apei freatice >10m.

DATELE ANALITICE PENTRU SOLUL NR. 12
ORIZONTURI Ao El EB Bt
Adancimea de recoltare 5-15 25-35 45-55 65-75
Nisip grosier(2,0-0,2mm)% 4.06 2.54 2.34 2.32
Nisip fin(0,2-0,002mm)% 43.72 42.92 37.17 30.38
Praf(0,02-0,002mm)% 25.23 23.55 19.14 20.61
Argila(<0,01mm)% 26.99 30.99 41.35 46.69
Argila fizica(<0,01mm)% 40.26 43.40 51.35 57.20
TEXTURA Lm Lm LAm AL
Schelet%
Nivel de structurare moderat nestruct slab masiv
Densitatea aparenta (g/cmc) 1.40 1.42 1.48
Porozitatea totala (PT%) 48.1 47.4 45.2
Grad de tasare (GT%) +2.6 +5.3 +12.7
Coeficient de higroscopicitate 4.57 5.06 7.78 11.50
CC% prin calcul
Coeficient de ofilire (CO%) 6.86 7.59 11.67 17.25
Capacitatea de apa utila (%g)
Capacitatea totala (CT%)
Porozitatea de aeratie(%v)
Porozitatea drenanta(%v)
C.C.D.M. (%V)
Ph 6.42 5.95 5.75 5.55
Al schimbabil (me/100g sol)
Humus (%) 1.70 0.54 0.75
C/N
P mobil (ppm) 8.4 0.2 1.9
K mobil (ppm) 75 70 75
Baze de schimb (SB,me/100g) 13.0 13.2 22.0 23.6
Sh (me/100g sol) 3.6 5.0 7.5 7.9
Capacitatea de schimb cationic 16.6 18.2 29.5 31.5
Grad de saturatie in baze(V%) 78.31 72.53 74.58 74.92
Azot total (%)

Caracteristici principale:
Fizice: Textura este mijlocie in primii 40cm, moderat fina in intervalul 40-55cm si fina in profunzime; solul este slab tasat cu porozitate totala si densitate aparenta de valori mijlocii in primii 40cm si moderat tasat in rest; volumul edafic este foarte mare.
Chimice: Reactia solului este slab acida in primii cca 20cm si moderat acida in rest; rezerva de humus in primii 50cm este mica (77 t/ha-sol sub pajisti), solul este foarte slab aprovizionat cu P mobil si slab cu K mobil; gradul de saturatie in baze este la nivel de eubazic/mezobazic.

UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S.) Nr.13
Denumire- Luvosol vertic-calcic, slab levigat (carbonati in intervalul 50-100cm), lut/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din argile calcaroase, erodat slab prin apa.
Judetul Valcea; teritoriul administrativ Lungesti
Aspectul suprafetei terenului: cu crapaturi
Conditii naturale in care apare: suprafata slab inclinata (margine de platou)
Caracteristic pentru parcelele descriptive nr :21,38,80.

CARACTERISTICILE SOLULUI
At. 0-6cm. Lut argilos mediu, culoarea in stare umeda 10YR 4/3 (brun), structura poliedrica mica si foarte mica moderat dezvoltata, uscat, slab compact, slab plastic, slab adeziv, trece clar.
Ao. 6-18cm. Lut argilos mediu, culoarea la umed 10YR 4/3 (brun), moderat structurat poliedric mic, uscat, moderat compact, friabil, slab plastic, slab adeziv, trece clar.
El. 18-37cm. Lut argilos mediu, culoarea in stare uscata 10YR 5/2 (gri bruniu), reavan, slab structurat prismatic mediu, moderat compact, slab-moderat plastic, slab adeziv, trece clar.
EBy. 37-58cm. Argila lutoasa, culoarea la umed 10YR 5/4 (brun galbui), jilav, slab structurat prismatic mediu, moderat compact, moderat plastic, slab adeziv, separatii ferimanganice punctiforme frecvente, fete de alunecare slab oblice, trece clar.
Bty. 55-80cm. Argila lutoasa, culoarea la umed 10YR 5/5 (brun galbui), umed, structura prismastica mare, puternic compact, plastic, adeziv, separatii ferimanganice punctiforme frecvente, fete de alunecare slab oblice, trece treptat.
Ck. 80-100cm. Lut argilos de culoare 2.5Y 7.3 (brun pal), nestructurat, jilav-umed, plastic, adeziv, efervescenta puternica.
Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Solul este moderat catre bine drenat; adancimea apei freatice >10m.

DATELE ANALITICE PENTRU SOLUL NR. 13
ORIZONTURI Ao El EB Ck
Adancimea de recoltare 5-15 20-30 40-50 85-95
Nisip grosier(2,0-0,2mm)% 3.0 3.3 1.4 1.6
Nisip fin(0,2-0,002mm)% 24.1 32.7 25.3 28.5
Praf(0,02-0,002mm)% 30.6 29.0 20.9 25.1
Argila(<0,01mm)% 42.3 35.0 52.4 44.8
Argila fizica(<0,01mm)% 54.2 50.4 64.3 69.9
TEXTURA LAm LAm AL LAm
Schelet% – – – –
Nivel de structurare moderat slab slab nestruct
Densitatea aparenta (g/cmc) 1.40 1.42 1.50
Porozitatea totala (PT%) 48.1 47.4 44.4
Grad de tasare (GT%) +7.2 +6.5 +17.1
Coeficient de higroscopicitate 8.8 8.3 14.8 10.6
CC% prin calcul
Coeficient de ofilire (CO%) 13.2 12.45 22.2 15.9
Capacitatea de apa utila (%g)
Capacitatea totala (CT%)
Porozitatea de aeratie(%v)
Porozitatea drenanta(%v)
C.C.D.M. (%V)
Ph 5.05 5.3 5.45 8.2
CaCO3 total (%) 9.1
Humus (%) 1.32 1.47 0.93
C/N
P mobil (ppm) 4.3 4.3 1.9
K mobil (ppm) 250 140 180
Baze de schimb (SB,me/100g) 21.4 16.0 24.6
Sh (me/100g sol) 7.7 6.6 8.2
Capacitatea de schimb cationic 29.1 22.6 32.8
Grad de saturatie in baze(V%) 73.53 70.80 75.00
Azot total (%)

Caracteristici principale:
Fizice: Textura este moderat fina/fina; solul este slab tasat cu porozitate totala si densitate aparenta de valori mijlocii in primii cca 40cm si moderat tasat in rest; volumul edafic este foarte mare.
Chimice: Reactia solului este moderat acida; rezerva de humus in primii 50cm este mica (91 t/ha-sol sub pajisti), solul este extrem de slab aprovizionat cu P mobil si bine cu K mobil; gradul de saturatie in baze este la nivel de mezobazic.

Tabelul 3.2
Nr.
trup Parcela
descrip-
tiva US Tip de
sol Subtip Succesiune de
orizonturi Tip de
statiune Supraf
(ha) Procent din trup
(%) Procent din sup.totala %
1 1 5 AS eu At-Ao-AC-Cn 5.2.5. 13.9 46.33 1.36
2 9 EL ti At-Ao-AB-Bt 5.2.1.3. 12.9 43 1.26
3 9 EL ti At-Ao-AB-Bt 5.2.1.3. 3.2 10.67 0.31
2 4 9 EL ti At-Ao-AB-Bt 5.2.1.3. 6.1 11.12 0.60
5 4 RS ka Atk-Aok-ACk-Ck 5.2.4. 11.5 20.92 1.12
6 4 RS ka Atk-Aok-ACk-Ck 5.2.4. 5.3 9.65 0.52
7 4 RS ka Atk-Aok-ACk-Ck 5.2.4. 10.2 18.57 0.99
8 4 RS ka Atk-Aok-ACk-Ck 5.2.4. 6.9 12.55 0.67
9 4 RS ka Atk-Aok-ACk-Ck 5.2.4. 15 27.29 1.46
3 10 6 AS ka At-Ao-ACk-Ck 5.2.5. 4 100 0.39
4 11 2 RS ka-mo At-Aom-ACk-Ck 5.2.1.3. 43 100 4.20
5 12 6 AS ka At-Ao-ACk-Ck 5.2.5. 8 100 0.78
6 13 2 RS ka-mo At-Aom-ACk-Ck 5.2.5. 6.7 20.30 0.65
14 2 RS ka-mo At-Aom-ACk-Ck 5.2.5. 5.8 17.58 0.56
15 2 RS ka-mo At-Aom-ACk-Ck 5.2.5. 5.5 16.67 0.53
16 1 RS ka Atk-Aok-ACk-Ck-2Ck 5.2.4. 4.7 14.24 0.46
17 3 RS Ka-ge At-Aok-ACk-Ck 5.2.1.3. 10.3 31.21 1.00
7 18 10 EL vs At-Ao-AB-Bty 5.2.1.2. 18.1 54.85 1.77
19 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 6.6 20.00 0.64
20 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 8.3 25.15 0.81
8 21 13 LV vs At-Ao-El-Eby-Bty-Ck 5.2.1.2. 8.2 39.05 0.80
22 2 RS ka-mo At-Aom-ACk-Ck 5.2.5. 2.8 13.33 0.27
23 3 RS Ka-ge At-Aok-ACk-Ck 5.2.5. 4.6 21.90 0.45
24 3 RS Ka-ge At-Aok-ACk-Ck 5.2.5. 5.4 25.71 0.53
9 25 12 LV ti At-Ao-El-EB-Bt 5.2.5. 21 100 2.05
10 26 8 EC al At-Ao-AB-Bv 5.2.5. 13 100 1.27
11 27 9 EL ti At-Ao-AB-Bt 5.2.1.3. 2.9 41.43 0.28
28 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 4.1 58.57 0.40
12 29 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 6.6 50.77 0.64
30 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 4.2 32.31 0.41
31 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 2.2 16.92 0.21
13 32 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 3 100 0.29
14 33 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 11.95 42.91 1.17
34 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 15.9 57.09 1.55
15 35 7 EC ti At-Ao-AB-Bv 5.2.1.1. 3 100 0.29
16 36 12 LV ti At-Ao-El-EB-Bt 5.2.1.1. 3.7 33.64 0.36
37 7 EC ti At-Ao-AB-Bv 5.2.1.1. 7.3 66.36 0.71
17 38 13 LV vs At-Ao-El-Eby-Bty-Ck 5.2.1.2. 5.6 37.48 0.55
39 7 EC ti At-Ao-AB-Bv 5.2.1.1. 2.93 19.61 0.59
40 7 EC ti At-Ao-AB-Bv 5.2.1.1. 6.41 42.90 0.63
18 41 12 LV ti At-Ao-El-EB-Bt 5.2.1.2. 3.8 38.00 0.37
42 7 EC ti At-Ao-AB-Bv 5.2.1.1. 6.2 62.00 0.60
19 43 12 LV ti At-Ao-El-EB-Bt 5.2.1.2. 43.85 27.41 4.58
44 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 37.9 23.69 3.70
45 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 78.25 48.90 7.63
20 46 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 7 100 0.68
21 47 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 16.3 32.60 1.59
48 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 8.73 17.46 0.85
49 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 24.97 49.94 2.44
22 50 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 3 100 0.29
23 51 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 4 100 0.39
24 52 6 AS ka At-Ao-ACk-Ck 5.2.5. 3 100 0.29
25 53 5 AS eu At-Ao-AC-Cn 5.2.5. 1.22 6.1 0.12
54 9 EL ti At-Ao-AB-Bt 5.2.1.3. 5.38 26.9 0.52
55 9 EL ti At-Ao-AB-Bt 5.2.1.3. 13.40 67.00 1.31
26 56 10 EL vs At-Ao-AB-Bty 5.2.1.2. 10.88 54.4 1.06
57 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 9.12 45.6 0.89
27 58 9 EL ti At-Ao-AB-Bt 5.2.1.3. 19 100 1.85
28 59 9 EL ti At-Ao-AB-Bt 5.2.1.3. 6 100 0.59
29 60 9 EL ti At-Ao-AB-Bt 5.2.1.3. 8.29 7.87 0.81
61 2 RS ka-mo At-Aom-ACk-Ck 5.2.4. 60.14 57.09 5.87
62 9 EL ti At-Ao-AB-Bt 5.2.1.3. 36.92 35.04 3.60
30 63 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 9 100 0.88
31 64 9 EL ti At-Ao-AB-Bt 5.2.1.3. 4 100 0.39
32 65 9 EL ti At-Ao-AB-Bt 5.2.1.3. 9.31 46.55 0.91
66 9 EL ti At-Ao-AB-Bv 5.2.1.3. 5.94 29.70 0.58
67 9 EL ti At-Ao-AB-Bt 5.2.1.3. 4.75 23.75 0.46
33 68 10 EL vs At-Ao-AB-Bty 5.2.1.2. 3.21 22.93 0.31
69 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.1.2. 10.79 77.07 1.05
34 70 10 EL vs At-Ao-AB-Bty 5.2.1.2. 13 100 1.27
35 71 10 EL vs At-Ao-AB-Bty 5.2.1.2. 6.2 6.39 0.60
72 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.4. 25.2 25.98 2.46
73 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.4. 8.33 8.59 0.81
74 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.4. 50.60 52.16 4.94
75 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.4. 6.67 6.87 0.65
36 76 10 EL vs At-Ao-AB-Bty 5.2.1.2. 6.31 29.39 0.62
77 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.4. 7.65 35.63 0.75
78 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.4. 4.90 22.82 0.48
79 11 EL vs At-AB-Bty 5.2.4. 2.61 12.16 0.25
37 80 13 LV vs At-Ao-El-EBy-Bty-Ck 5.2.1.2. 3.60 12.00 0.35
81 2 RS ka-mo At-Aom-ACk-Ck 5.2.4. 26.40 88.00 2.58
38 82 4 RS ka Atk-Aok-ACk-Ck 5.2.1.1. 1.83 45.75 0.18
83 4 RS ka Atk-Aok-ACk-Ck 5.2.1.1. 2.17 54.25 0.21
39 84 4 RS ka Atk-Aok-ACk-Ck 5.2.1.1. 3.66 100 0.36
40 85 5 AS eu At-Ao-AC-Cn 5.2.5. 25.80 64.5 2.52
86 8 EC al At-Ao-AB-Bv 5.2.5. 14.20 35.5 1.39
41 87 5 AS eu At-Ao-AC-Cn 5.2.5. 8.41 49.47 0.82
88 8 EC al At-Ao-AB-Bv 5.2.5. 2.73 16.06 0.27
89 7 EC ti At-Ao-AB-Bv 5.2.5. 5.86 34.47 0.5
42 90 7 EC ti At-Ao-AB-Bv 5.2.5. 3.73 100 0,36

3.4. Reteaua hidrografica.
Aportul hidrologic din regiune este redus. Apele colectate de puţinele văi sunt tributare râului Teritoriul cartat este strabatut de o multime de vai. Cea mai importanta fiind Valea Manului care primeste o serie de vai secundare ca; Valea Silea, Valea Rea, Valea Mijlocie, Valea lui Ion, Valea Sinului, Valea Namuletului, Valea Bisericii, Valea Frumusica.
Apa freatica se gaseste la adancimi diferite in functie de relief. Litologie, pe versanti se gaseste la adancimi mai mari de 10 m, pe alocuri apar izvoare de coasta. Cea mai mare parte din versanti sunt afectati de izvoarele de coasta, duc la declansarea proceselor de panta-alunecari.
Pe terasa inalta apa freacica se gaseste la peste 10m, iar pe terasa de lunca la 5-10 m.Pe lunca si fund de vale adancimea apei este cuprinsa intre 1.5-3 m.

 

3.5. Date climatice.
3.5.1 Regimul termic
Pentru caracterizarea climatica s-au utilizat datele de la statia meteorologica Dragasani si de la postul Zatreni.
Regimul termic este temperat continental moderat, cu temperatura medie multianuala de 10.4 ºC cu maxima si minima de 12 ºC si 9.1ºC.
Temperatura maxima absoluta este de 41.3ºC iar minima absoluta de -24.6ºC, amplitudinea fiind de 65.9ºC.Anual se inregistreaza in medie 110.8 zile de inghet, 101.3 zile de vara si 28.3 zile cu bruma.
Precipitatiile medii anuale 634 mm. Sunt unii ani ploiosi in care precipitatiile scazute pot insuma 1074 mm si ani secetosi cu 405.9 mm.
La nivel de microclimat se diferentiaza versanti insoriti mai calzi si mai expusi deficitului de umezeala comparativ cu cei umbriti, mai reci si mai umezi.
Arealele cu alunecari beneficiaza de mai multa umezeala datorita izvoarelor de coasta , pistirilor si baltilor, fata de arealele lipsite de alunecari.
In ceea ce priveste regimul eolian, mentionam ca frecventa cea mai mare o au vanturile din directia nord si sud-vest.

Dupa sistemul Koppen-Geiger teritoriul Laloșu se incadreaza in Dfbx (climat temperat-rece) .
Temperatura medie anuală este de 10,6 grade C. cu valori medii lunare cuprinse între -1,7 grade (ianuarie) şi 22,1 grade (iulie). În anii călduroşi se poate ajunge la o medie de 12 grade C. iar anii răcoroşi la 9,1 grade C.

 

 

Suma temperaturilor efective mai mari de 100 C este de 1351-1500;

January February March April May June July August September October November December
Avg. Temperature (°C) -3.1 -0.7 4.2 9.6 14.6 17.5 19.3 19.1 15.7 10.1 4.3 -0.5
Min. Temperature (°C) -7 -4.7 -0.7 4 8.8 11.7 13.2 12.8 9.4 4.2 0.2 -3.8
Max. Temperature (°C) 0.8 3.4 9.2 15.3 20.5 23.4 25.5 25.4 22 16 8.5 2.8
Avg. Temperature (°F) 26.4 30.7 39.6 49.3 58.3 63.5 66.7 66.4 60.3 50.2 39.7 31.1
Min. Temperature (°F) 19.4 23.5 30.7 39.2 47.8 53.1 55.8 55.0 48.9 39.6 32.4 25.2
Max. Temperature (°F) 33.4 38.1 48.6 59.5 68.9 74.1 77.9 77.7 71.6 60.8 47.3 37.0
Precipitation / Rainfall (mm) 35 34 36 55 77 95 80 64 47 40 43 39

3.5.2.Regimul pluviometric

De menţionat că precipitaţiile medii anuale pe perioada 1955-1896- au fost de 578,8 mm; cele din perioada 1938-1980 au fost de 630 mm; cele din perioada 1950-1980 au fost de 658,8 mm. Se evidenţiază o creştere a cantităţilor anuale de precipitaţii începând din 1938 , iar începând cu 1986 şi până în prezent, acestea scad din nou, media ultimilor ani fiind 555,2 mm.
Deficitul de umiditate este 157, iar indicele de ariditate annual (De Martonne) are valoarea 28,3. Deficitul de umiditate caracterizează lunile iulie, august şi septembrie.

3.5.3 Regimul eolian
Regimul vânturilor este determinat de acțiunea principalilor centri barici ai atmosferei și de relieful regiunilor înconjuratoare. Vânturile dominante au direcția nord-sud, se canalizează din zona montană pe valea Oltețului mai tot timpul anului.
Atunci când bat cu viteze mici, în condiții normale de umiditate, vânturile au o influență favorabilă asupra vegetației. Atunci când bat cu viteze mari, au influență negativă asupra vegetației prin închiderea stomatelor și deci diminuarea creșterilor precum și prin mărirea evapotranspirației, producând scăderea umidității din aer și sol. Vânturile neregulate și cu frecvențe reduse bat din toate direcțiile. Zona nu este lipsită nici de furtuni, a căror direcție este predonimant din sector vestic, mai rar sudic.
Principalele vânturi care bat pe teritoriul studiat sunt :
– Crivățul, în perioada sezonului rece, din direcția est-nord-est, care bate din est cu o frecvență de 24,6 % și o intensitate de 4,3 m/sec; care adduce viscole, ger , zăpadă abundentă sub influența centrului de maximă presiune euro-asiatic, a carui ramură de vest trece peste Câmpia Română și Piemontul Getic ajungând în Subcarpații Getici.
– Austrul, în perioada sezonului cald, din direcția vest-sud-vest, care bate din vest cu o frecvență de 18,7 % și o intensitate de 4,2 m/sec ;
În lunile de iarnă bat vânturile din est și nord –est, În perioada de primavară se reduce influența vântului de est, lăsând loc vânturilor din sud și sud –vest. Interferența maselor de aer a celor doi centri barici, eurasiatic și mediteranean provoacă în această zonă vârtejuri. În
perioada de vară, vânturile din S- V aduc precipițatii bogate
În timpul toamnei rolul predominant îl are vântul de nord ca și cel din nord – vest. De obicei, viteza vântului este moderată, dar , uneori vara, din cauza diferențelor de presiune, viteza se intensifică și vântul se canalizează pe sectoare înguste, având efecte distrugatoare.

CAPITOLUL 4 Vegetatia

 

 

4.1 Date fitoclimatice
Studiul condițiilor de relief, de rocă, de pedogeneză și evoluție a solurilor, al condițiilor generale și al topoclimatului precum și al vegetației, atât din punct de vedere al repartiției speciilor în diferite unități de suprafață , face posibilă constituirea și caracterizarea tipurilor de stațiune.
Tipurile de stațiune identificate în suprafața luată în studiuse grupează în etaje.
Pentru orientare generală se prezintă principalele zone latitudinale și etaje altitudinale a formațiilor vegetale din România cu limite inferioare și superioare de extindere (Fig. 4.1) (MARUȘCA, 2001).

Sub acest aspect teritoriul Lungesti se inscrie in zona padurilor de foioase, fiind reprezentate prin: Quercus cerris, Quercus frainetto.
Vegetatia ierboasa este reprezentata de urmatoarele specii: iarba vantului(Agrostis tenuis), paius(Festuca rubra), firuta(Poa bulbosa).
Zonele cu exces de umiditate fiind caracterizate de specii ca: tipirigul(Juncus conglomeratus).
In culturile agricole intalnim: romanita (Matricaria inodora), albastrita(Gipsophila muralis), mohorul(Setaria viridis).
Vegetatia cultivata este reprezentata de : porumb, grau.
In cadrul livezilor predomina prunul.
4.2 Descrierea tipurilor de stațiune

ETAJUL NEMOLAR – SUBETAJUL PADURILOR DE GORUN SI DE AMESTEC DE GORUN
5= ETAJUL NEMOLAR;
5.2. SUB ETAJUL PADURILOR DE STEJARI SUBMEZOFILI-TERMOFILI
seria POA PRATENSIS ssp. ANGUSTIFOLIA;
5.2.1. Tip Poa pratensis ssp. augustifolia-Festuca valesiaca;
5.2.1.1. Subtip Lolium perenne;
5.2.1.2. Subtip Festuca pseudovina;
5.2.1.3. Subtip Agrostis capillaris;
Seria BOTRIOCHLOA ISCHAEMUM
5.2.4. Tip Botriochloa ischaemum
5.2.5. Tip Cynodon dactylon

Vegetația specifică este cea a pădurilor de câmpie și deal, subzona pădurilor de stejari submezofili, termofili, precum și zona depresionară. Predomina specii precum Quercus cerris (cer), Q. frainetto (garnita), Q. robur (stejar pedunculat), Q. petraea (gorun), în asociație cu Carpinus betulus (jugastru), Tilia tomentosa (tei alb), Cornus mas (corn), Prunus spinosa (porumbar), Crataegus monogyna (paducel), iar pe vârfurile dealurilor se întalnesc pâlcuri de molizi (Picea albies), etc.
Pe vaile largi, cu apa freatică mai aproapre de suprafață, se întalnesc pâlcuri de Salix alba si S. fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Rosa canina (maces), iar pe ravenele consolidate se dezvolta specii ca Robinia pseudoacacia (salcam), Pirus piraster (păr paduret), Vitis sylvestris (vița salbatica), Gleditschia triacanthos (roșcov salbatic), Prunus spinosa (porumbar).
Pomii fructiferi cultivati cu precadere sunt prunul, par, marul, visinul, ciresul, piersicul, caisul, nucul, gutuiul si dudul.
Caracteristica pădurilor de cer și gârniță, cu pajiști stepizate și pajiști stepice secundare, pajiști dezvoltate pe locul pădurilor alcătuite din diverse specii de stejar și pajiști xeromezofile de silvostepă (Agropyron pectiniforme, A. repens, Bothriochloa ischaemum, Bromus erectus, B inermis, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Poa pratensis , Lotus corniculatus, Medicago falcata, Medicago lupulina, Onobrychis vicifolia, Onobrychis arenaria, Trifolium campestres.
Pajiștile naturale sunt variate din punct de vedere floristic, dominante fiind gruparile mezofile si mezoxerofile, iar în zonele cu apa freatică mai apropriată de suprafață impunându-se grupările mezofile și hidrofile.
Pajișile din zona colinară sunt alcătuite din specii ca Festuca valesiaca (paiuș stepic), Festuca rupicola (paiuș de silvostepă) Agrostis tenuis (iarba câmpului), Poa pratensis (firuța), Alopecurus pratensis (coada vulpii), Bromus spp. (obsigă), Cynodon dactylon (pir gros), Lotus corniculatus si L. tenuis (ghizdei), Medicago falcata (culbuceasă), Trifolium repens (trifoi), Andropogon ischaemum (bărboasă), Artemisia absinthium (Pelinul alb), Verbascum phlomoides (lumanarica). Pe versanții însoriți se întâlnesc specii ca Agropyron repens (pir), Rubus caesius (mur), etc.
Pajiștile din zona depresionară, de câmpie sunt constituite din specii precum Lolium perenne (raigras), Festuca valesiaca (paiuș), Festuca pratensis (paiușul de livezi), Poa pratensis (firuta), Arrhenaterum elatius (ovasciorul), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Dactylis glomerata (golomaț), Alopecurus pratensis (coada vulpii), Lotus corniculatus si L.tenuis, Trifolium repens, Medicago lupulina (trifoi marunt), precum si specii nevlaoroase: Xanthium strumarium (scaieți), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui sau alior), Cpasella bursa pastoris (traista ciobanului), Cardaria draba (urda vacii), Achillea millefolium (coada-șoricelului), Thlaspi arvense (pungulița), Taraxacum officinale (păpădia), Urtica dioica (urzica moartă), Hypericum perforatum (sunatoarea) etc. care diminueaza mult calitatea acestor pajiști.
În formele microdepresionare din luncă și pe firele de vale se dezvoltă asociații de Carex spp. (rogoz), Ranunculus repens (piciorul cocoșului), Chelidonium majus (rostopască), Equisetum palustre (coada calului) si de Tipha latifolia (papura), Phragmites communis (stuf), insotite de Gratiola officinalis (tătăneasa), Mentha piperita (isma), Bides tripartita (dentița).
Pajiştile de Festuca valesiaca (păiuş stepic)
Răspândire şi ecologie. Aceste pajişti sunt reprezentative pentru zonele de stepă şi silvostepă din ţara noastră. Festuca valesiaca, specia ierboasă edificatoare este o specie xerofilă, cu mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală şi anume în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podişul Sucevei şi subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice şi subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podişul Bârladului. Cele mai mari suprafeţe cu păiuş stepic sunt în Podişul Moldovei, sporadic în Piemontul Getic şi Câmpia Transilvaniei pe coaste însorite.
Solurile, pe care se extind aceste pajişti sunt cernoziomurile, regosolurile, pseudorendzinele şi solurile cernoziomoide.
Vegetaţia are în componenţă numeroase specii ierboase nevaloroase, dăunătoare (scaieţi, pelin, etc.) şi toxice (alior, coronişte, etc.) sau vegetaţie lemnoasă dăunătoare ca: porumbar, păducel, măceş, verigariu şi altele.
Valoarea pastorală este mediocră, cu potenţial de producţie scăzut de numai 3-5 t/ha MV şi o încărcare medie de 0,3-0,5 unităţi vită mare (UVM) la ha.
Pajiştile de Agrostis tenuis (iarba câmpului)
Răspândire și ecologie. Pajiştile de Agrostis capillaris (Agrostis tenuis) ocupă cele mai mari suprafeţe în zona de deal şi montană inferioară, începând de la altitudinea de (200) 300 m până la peste 1200 m, din subzona stejarilor şi gorunului până în subetajul fagului şi al amestecurilor de fag cu răşinoase.
În teritoriu se disting pajişti de Agrostis capillaris de productivitate bună pe terenuri plane sau uşor înclinate cu soluri mai bogate şi pajişti cu productivitate mijlocie pe terenuri cu înclinaţie mare şi expoziţii însorite pe soluri mai sărace acide.
Compoziția floristică .Specia edificatoare este Agrostis tenius, care ajunge la o acoperire decirca 25%.Celălalte graminee valoroase ajung la o acoperire de 40-50% și sunt reprezentate prin: Festuca pratensis,Cynosurus cristatus,
Solurile de sub pajiştile de iarba vântului sunt brune argiloiluviale, brune luvice, luvisoluri albice, brune eumezobazice cu reacţie slab acidă până la neutre pentru pajiştile mai bune şi puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie.
Agrostis capillaris este o graminee valoroasă din punct de vedere furajer, cu grad ridicat de consumabilitate.
Vegetaţia are în componenţă numeroase specii cu valoare furajeră ridicată, dar şi specii nevaloroase, dăunătoare şi toxice. Adesea aceste pajişti sunt invadate şi de vegetaţie lemnoasă dăunătoare ca păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), măceşul (Rosa canina), în zone mai uscate şi alunul (Corylus avellana), carpenul (Carpinus betulus), mesteacănul (Betula pendula) în zone mai umede.
Valoarea pastorală a pajiştilor de Agrostis capillaris este bună, ajungând la o producţie de 10-15 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 1,0-1,2 UVM/ha.
Pajiştile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă)
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de bărboasă sunt cele mai răspândite tipuri de pajişti derivate din cele de Festuca valesiaca şi Festuca rupicola, ca efect al păşunatului abuziv, neraţional şi al eroziunii solului, din Podişul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Podişul Dobrogei cât şi al unor enclave din Dealurile Olteniei şi Banatului. Botriochloa ischaemum este o specie oligotrofă, xerofită cu largă amplitudine ecologică din zona de stepă până în subetajul gorunului şi chiar al fagului, în special pe coastele însorite, moderat până la foarte puternic înclinate, cu grade diferite de eroziune ale solului.
Solurile dominante sunt regosolurile, solurile brune argiloiluviale, brune luvice şi luvisoluri albice.
Vegetaţia acestui tip de pajişte derivată este frecvent invadată de buruieni, specii dăunătoare şi toxice (alior, lumânărică, scaieţi, pelin, pojarniţă, etc.).
Valoarea pastorală şi productivitatea este foarte slabă, cu producţii de 1,5-5 t/ha MV, în funcţie de intensitatea degradării, cu o capacitate de păşunat în jur de 0,3-0,4 UVM/ha.

4.4.4. Pajişti azonale
4.4.4.1. Pajiştile din lunci şi depresiuni
Aceste pajişti sunt influenţate în mare măsură de condiţiile de sol şi umiditate specifice luncilor râurilor şi depresiunilor intramontane.
Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii dominante arinul negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), sălcii (Salix sp.), ulmi (Ulmus sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana) şi altele.
Vegetaţia ierboasă poate fi dominată de următoarele specii care edifică tipuri de pajişti distincte:
Agrostis stolonifera (iarba câmpului)
Alopecurus pratensis (coada vulpii)
Poa pratensis (firuţa)
Lolium perenne (iarba de gazon, raigrasul peren)
Arrhenatherum elatius (ovăsciorul)
Festuca pratensis (păiuşul de livezi)
Cynodon dactylon(pirul gros) şi alte specii foarte valoroase furajere care au fost introduse deja în cultură.
Modul de folosinţă al acestor pajişti este în regim de fâneaţă şi uneori mixt (fâneaţă-păşune).
Aceste tipuri de pajişti naturale au producţiile cele mai ridicate, datorită regimului de umiditate favorabil şi solurilor bogate aluvionare din luncile râurilor.
Valoarea pastorală este bună spre foarte bună, cu producţii de 7,5-15 (30) t/ha MV

Pajiştile din lunci şi depresiuni (pajiști azonale)
Aceste pajişti sunt influenţate în mare măsură de condiţiile de sol şi umiditate specifice luncilor râurilor şi depresiunilor intramontane.
Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii dominante arinul negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), sălcii (Salix sp.), ulmi (Ulmus sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana) şi altele.
Vegetaţia ierboasă poate fi dominată de următoarele specii care edifică tipuri de pajişti distincte:
Agrostis capilaris (iarba câmpului), Alopecurus pratensis (coada vulpii) ,Poa pratensis (firuţa),
Lolium perenne (iarba de gazon, raigrasul peren), Arrhenatherum elatius (ovăsciorul)
Festuca pratensis (păiuşul de livezi) şi alte specii foarte valoroase .
Aceste tipuri de pajişti naturale au producţiile cele mai ridicate, datorită regimului de umiditate favorabil şi solurilor bogate aluvionare din luncile râurilor.
Valoarea pastorală este bună spre foarte bună, cu producţii de 7,5-15 (30) t/ha MV în funcţie de tip şi mod de întreţinere.

Pajiştile de Poa pratensis ssp. angustifolia (firuţa)
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de firuţă se întâlnesc în zona nemorală din sudul ţării, în aria pădurilor de cer şi gârniţă, la altitudini joase cuprinse între 100-300 m, pe terenuri plane şi uşor înclinate.
Poa pratensis este o graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună şi grad ridicat de consumabilitate.
Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roşcate, brune roşcate luvice şi vertisoluri.
Vegetaţia este foarte bine încheiată, în care se întâlnesc totuşi specii fără valoare furajeră (bărboasă, obsigi, osul iepurelui, etc.) dăunătoare şi toxice (alior, scaieţi, piciorul cocoşului, etc.).
Valoarea pastorală este bună, cu producţie de 7,5-12,5 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 1-1,5 UVM/ha.

4.3 Principalele specii de plante din vegetația pajiștilor permanente

În pajiştile aparţinătoare UAT comuna Lungești vegetaţia este alcătuită în majoritate din plante perene, plante care prezintă cea mai mare importanţă economică. Între aceste plante s-au format asociaţii caracteristice cu anumite trăsături specifice, sub influenţa factorilor biologici şi antropogeni.
Unele specii sunt productive şi au o compoziţie chimică valoroasă fiind plante bune de nutreţ: Lolium perenne (raigras), Dactylis glomerata (golomăţ), Festuca pratensis (păiuşul de livezi), Trifolium repens (trifoiul alb), Lotus corniculatus (ghizdei). Aceste specii au valoare furajeră ridicată (IC ridicat) ceea ce le recomandă în alcătuirea amestecurilor pentru supraînsămânţarea pajiştilor.
Alte specii sunt nevaloroase din punct de vedere furajer, de slabă calitate, neconsumate de animale (Capsella bursa-pastoris, Juncus conglomeratus, Juncus effusus), altele sunt toxice sau vătămătoare pentru animale sau dăunatoare vegetaţiei pajiştilor.
Pentru cunoaşterea fitocenozelor pajiştilor, speciile care intră în componenţa acestora le prezentăm în următoarele 4 grupe: graminee, leguminoase, plantele din alte familii botanice (diverse) şi arbori şi arbuşti.
Particularităţile morfologice și economice ale speciilor identificate în suprafețele de pășuni din UATcomuna Lungești
Graminee
Agrostis capillaris (iarba câmpului),Anthoxantum odoratum (viţelarul),Agrostis stolonifera (moleață), Alopecurus pretensis (coada vulpi),Agropyron repens(Pir târâtor), Agropyron pectiniforme, A. repens, Poa bulbosa, Poa pratensis, Botriochloa ischemum( Bărboasa) ,Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),Cynodon dactylon (pirul gros),Deschampsia caespitosa (târsă),Dactylis glomerata (golomăţ),Festuca rubra (păiușul roșu),Festuca pseudovina (păiuşul oilor),Festuca airoides(părușca),Festuca arundinacea (păiuş înalt),Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu),Lolium perene (raigras englezesc),Poa pratensis (firuţă),Molinia coerulea (iarbă albastră),Poa nemoralis (firuţă de pădure),Phleum pretense(timoftică), Phalaris arundinacea (ierbăluţă).
Leguminoase
Coronilla varia (coroniște),Genista sagittalis (grozamă),Genista tinctoria (drobiţă), Galega officinalis (ciumărea),Medicago lupulina (lucerna măruntă),Melilotus officinalis (sulfina galbenă),Trifolium fragiferum (trifoi fragifer),Trifolium pannonicum (trifoi panonic),Trifolium repens (trifoi alb),Vicia cracca – (măzăriche) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis vicifolia, Onobrychis arenaria(sparceta), Trifolium campestres(trifoi),Vicia cracca (măzărichie),Melilotus officinalis(sulfină galbenă), Brachipodium pinnatum (obsigă),
Alte plante:
Achillea millefolium – (coada şoricelului) ,Cichorium intybus – (cicoare), Plantago lanceolata – (pătlagina), Taraxacum officinale – (păpădie), Briza media – (tremurătoare), Eryngium campestre – (scaiul dracului), Salvia pratensis – (jaleş), Symphytum officinale – (tătăneasă), Hypericum perforatum – (pojarniţă), Artemisia austriaca – (peliniţa), Linaria genistifolia – (linariţă),Convolvulus arvensis – ( volbura) ,
Prunella vulgaris – (busuioc sălbatic), Carex vulpina – (rogoz), Capsella bursa pastoris – (traista ciobanului) ,Rubus fruticosus – ( rugi de mur ), Chrysanthemum leuc. – (margarete), Euphorbia cyparissias – (laptele câinelui) ,Juncus conglomeratus – (pipirig), Equisetum arvense – ( coada calului ), Fragaria vesca – ( fragi), Prunus spinosa – (porumbar) ,Pteridium aquilinum – (feriga), Artemisia austriaca – (peliniţa), Thymus montanus – (cimbrişor),

Graminee

Festuca rupicola (păiuş de silvostepă) – este o graminee cu tufa deasă, 20-30cm, rezistentă la geruri și pășunat, valoarea pastorală și productivitatea sunt slabe-mijlocii cu o productie de 3,5-6 t/ha și o capacitate de pășunat de 0,4-0,6 UVM/ha.
Lolium perene (Raigrasul peren) este o graminee perenă, cu o răspândire frecventă în pajiştile permanente din zonele depresionare sau luncile râurilor. În cultură, intră în componenţa amestecurilor complexe, pentru înfiinţarea de pajişti temporare exploatate prin păşunat sau mixt.
Din punct de vedere economic are următoarele particularităţi:
– este o specie tipică pentru păşunat, deoarece rezistă la păşunat si are o bună regenerare după ce a fost folosită;
– reacţionează puternic la fertilizarea cu îngrăşăminte azotate, producând peste 10 t / ha S.U.;
– în amestecuri are o competitivitate mare, mai ales în anul al doilea se vegetaţie;
– speciile mai indicate care intră în amestecuri cu raigrasul peren sunt: trifoiul alb, ghizdeiul, păiuşul de livezi, timoftica, firuţa, păiuşul roşu; În condiţiile unui păşunat raţional durata de valorificare a pajiştilor pe bază de raigras peren se dublează,

Poa pratensis (Firuţă) este o specie bine adaptată la condiţiile relativ uscate spre cele umede,regăsindu-se din pajiştile de câmpie până în cele montane. Este o graminee perenă, tipică pentru păşunat, datorită capacităţii mari de rezistenţă pe care o are la călcat.
Brachypodium pinnatum (obsigă) -plantă furajeră perenă din familia gramineelor cu rădăcini puternice, stoloni subterani lungi și tulpina înaltă până la 140 cm, cu frunze liniare, late, și cu inflorescența un panicul . Foarte rezistentă la secetă, intră în componența pășunilor și fânețelor cultivate, în amestec cu alte graminee și leguminoase. Se mai cultivă pe pante expuse eroziunii, pe taluzuri și diguri, nisipuri mișcătoare etc. Crește și spontan în fânețele din regiunile secetoase.
Deschampsia caespitosa (târșă) – este o plantă perenă din familia Poaceae. Se găsește pe toate tipurile de pășune, deși preferă solul sab drenat. Se dezvoltă până la altitudini ridicate având o tulpină ce poate ajunge la 1,5 m.

Dactylis glomerata (golomăţ) este o graminee cu tufă rară şi talie mijlocie, pretenţioasă la umezeală. Otăveşte bine, are productivitate mare şi valoare pastorală foarte bună.
Festuca rubra (păiuş roşu) – se regăsește în multe dintre pajiștile naturale, indiferent de tipul de sol și de condițiile de umiditate.Se răspândește printr-un sistem de rădăcini rizomatos, ceea ce îi conferă o acoperire bună a solului.Are o creștere lentă în primul an de la semănare, și nu ajunge la potențialul maxim de producție decât în al doilea și al treilea an de folosință. Se dezvoltă bine indiferent de condiții, dar mai ales în soluri secetoase, slabe, precum și și în câmpurile supuse uzurii intense.Păiușul roșu are rezistență bună la îngheț și la secetă și se poate folosi atât pentru conservare cât și pentru pășunat. Se recomandă utilizarea acesteia pentru ameliorarea pajiștilor degradate, prin lucrări de supraînsămânțare. Durata de rezistență în sol este de aproximativ 7 – 8 ani, iar potențialul de producție este de 2 – 4 tone/hectar substanță uscată.
Agrostis stolonifera (păiuș) plantă ierboasă perenă; tulpina înaltă de 20-75 cm; frunze alungite şi foarte subţiri lungi de 7-15 cm şi late de 2-4 mm. inflorescenţa ramificată, lungă de 10-15 cm, cu spiculeţe cu o singură floare numeroase,violete.Condiţiile ecologice unde trăieşte: fâneţe moderat umede, din regiunea de dealuri şi montană, de obicei pe soluri acide,în general indică pajişti, fâneţe cu o calitate ecologică medie spre superioară. Este dominantă/codominantă alături de alte specii de graminee.
Phleum pratense (timoftică)este o plantă perenă întânită în cea mai mare parte a Europei, cu excepția regiunii mediteraneene. Face parte din genul Phleum format din aproximativ 15 specii de plante anuale și perene. Este cultivată în mod obișnuit pentru hrana animalelor și, în special, ca fân pentru cai. Are un coținut ridicat de fibre, mai ales atunci când se recoltează mai târziu.
Alături de graminee, leguminoasele reprezintă grupa cea mai importantă de plante din vegetaţia pajiştilor permanente, însă cu participare mai redusă, în medie 8-10%, ajungând la 50-60% în condiţii favorabile de creştere.
Importanţa deosebită a leguminoaselor constă în aceea că dau productivităţi mari, produc un nutreţ bogat în substanţe proteice şi săruri minerale, fiind bine consumate de toate speciile şi categoriile de animale.
Leguminoasele se utilizează atât pentru fân cât şi pentru păşunat. Ele se refac uşor după folosire şi pot da 2-4 coase într-o perioadă de vegetaţie.
Cu toate acestea, leguminoasele sunt inferioare gramineelor, datorită unor însuşiri negative care le diminuează valoarea economic, situându-le după graminee. Astfel, leguminoasele au cerinţe mai ridicate faţă de condiţiile de creştere decât gramineele şi o vivacitate mai redusă, mentinâdu-se pe pajişti timp de 3-5 ani. Aceasta explică de altfel, participarea mult mai redusă a leguminoaselor pe pajiştile permanente, comparativ cu gramineele.
Unele dintre leguminoase, dacă sunt consumate ca nutreţ verde proaspăt, produc meteorizaţii la animale, iar altele au un gust amar, de aceea au un grad de consumabilitate scăzut. În procesul de uscare a fânului, pierderile de natură mecanică, care se datoresc scuturării frunzelor, sunt mult mai mari la leguminoase, mai ales atunci când procesul de pregătire a fanului decurge în mod necorespunzător.
Trifoiul alb (Trifolium repens L.) Trifoiul alb este foarte răspândit pe pajiştile permanente, în special pe păşunile din luncile râurilor. Pentru furaj, se cultivă amestecuri, asociindu-se de obicei cu plante de talie mică sau mijlocie, ca: Festuca pratensis, Agrostis stolonifera, Poa pratensis, Lolium perenne etc. Este slab rezistent la secetă, însă mai rezistent la ger decât trifoiul roşu. Suportă cu relativă uşurinţă inundaţii de durată, fiind rezistent totodată la umiditatea în exces. Din această cauză, formează frecvent asociaţii pe terenurile cu apă freatică la mică adâncime, uneori chiar la suprafaţă, pe soluri lăcoviştite sau gleizate. Trifoiul alb spre deosebire de trifoiul roşu, este o plantă de talie mică, având tulpini târâtoare. Fiind o plantă tipică de păşune, rezistă la păşunat şi otăveşte uşor după ce a fost păşunată. În condiţii favorabile se poate reface de 3-4 ori într-o perioadă de vegetaţie. Posedă o longevitate mare, menţinându-se în cultură 8-10 ani, sau chiar mai mult, datorită capacităţii sale de a se înmulţi pe cale vegetativă.
Trifolium fragiferum – (Trifoi fragifer) este o leguminoasă cu tulpina taratoare ca şi trifoiul alb, târâtor. La fel, frunzele şi inflorescenţele sunt lung peţiolate, respectiv lung pedunculate. Plantă perenă, comună în lunci şi în locuri sărăturoase cu o valoare furajeră bună.
Anthyllis vulneraria L.(vătămătoare) Planta are perioadă de vegetaţie pe parcursul mai multor ani, păroasă. Florile sunt galbene sau roşiatice şi înfloreşte din iunie până în septembrie.Răspândirea: Frecventă din zona pădurilor cu goruni până în etajul alpin.Apare în pajişti, fâneţe, locuri ierboase, stânci de calcar (piatră albicioasă). Este moderat tolerantă (fâneţe folosite extensiv, păşuni cu sistem liber extensiv / pajişti cu folosinţă mixtă); Valoare furajeră: medie;
Vicia cracca (măzăriche) – este anuală, relativ robustă. Are florile grupate câte 1-2 la subsuoară frunzelor. Petalele sunt diferit colorate: stindardul liliachiu, aripioarele purpuriu-închis, iar carena alburie Se cultivă în amestec cu ovăzul, alcătuind borceagul de primavera.
Genista sagittalis (grozamă) – Tulpina este o cladodie, prezentându-se lăţit-aripată, asimilatoare şi cu frunze reduse. Este comună în fâneţe, păşuni şi tufişuri.
Genista tinctoria (drobiţă)- subarbust ramificat care crește sporadic la noi în țară, mai ales în zonele de câmpie și deal. Drobița are frunzele ascuțite la vârf, florile sunt de culoare galben deschis, dispuse în vârful tulpinii. Fructul este o păstaie care conține semințe mici, sferice.
Medicago lupulina (trifoi mărunt) – Este o specie anuală, bienală sau chiar perenă, frecventă în locuri umede, în lunci. Florile mici, galbene, sunt grupate în raceme capituliforme.
Coronilla varia (coronişte) – specie perenă, înaltă de 20-125 cm, cu tulpina culcata sau agățătoare, scurt păroasă sau glabră. Frunzele sunt scurt pețiolate sau sesile, cu nervura mediană pronunșată, terminate în mucron, cu margine cartilaginoasă. Inflorescența este umbeliformă.
Lathyrus pratensis(lintea pratului) Plantă care are perioadă de vegetaţie pe parcursul mai multor ani, cu tulpină agăţătoare. Florile sunt galbene, grupate spre vârful tulpinii. Este evitată de obicei de animale datorită gustul amar. Înfloreşte din iunie până în august în culoarea galbenă se întâlnește în pajişti cu umiditate moderată din zona pădurilor cu goruni până în etajul molidului (cel montan).

Specii din alte familii botanice, identificate și consumate de animale.
Pe lângă graminee şi leguminoase, care formează baza floristică a oricărei pajişti, în asociaţiile vegetale ale acestora, îşi fac loc şi alte specii, aparţinând diverselor familii botanice, specii care sunt bine consumate atât în stare verde, cât şi sub formă de fân, cunoscute sub denumirea de specii diverse sau buruieni de pajişti. Proporţia mai mare sau mai mică a prezenţei acestora în ecosistemul pajiştilor, indică starea de degradare a acestora şi, implicit, necesitatea aplicării unor lucrări de ameliorare.
Cele mai recente clasificări ale plantelor :
a. plante consumate de animale;
b. plante neconsumate (buruieni de balast);
c. plante dăunătoare vegetaţiei pajiştilor;
d. plante care depreciază produsele animaliere;
e. plante toxice.

Achillea millefolium (Coada şoricelului) – este o plantă care creşte pe solurile aspre de pe păşuni şi de pe marginea drumurilor. Frunzele ei verde-închis sunt divizate în mai multe segmente, aspect reflectat de numele latin de „millefolium”, adică „o mie de frunze”. Capetele plate ale inflorescenţelor, alcătuite din multe flori albe sau roz, apar vara. Este o plantă bine consumată de ovine, atât în stare verde, cât şi în fân.
Salvia pratensis L.(salvie de camp) Planta are perioadă de vegetaţie pe parcursul mai multor ani, înaltă de 30-80 cm, tulpina cu peri deşi, iar frunzele de la baza plantei alungite, ovale. Flori de un mov intens.Răspândirea: zona de deal până în etajul de munte.Caracteristici agronomice:Toleranţa la modul de folosire (cosit / păşunat): este mediu tolerantă până la moderat tolerantă;Toleranţă la strivit: este moderat tolerantă apare în fâneţe folosite extensiv, păşuni cu sistem liber extensiv / pajişti cu folosinţă mixtă); Valoare furajeră: este slabă fiind o specie de balast; indică pajişti utilizate extensiv.
Cichorium intybus (Cicoarea) – este o plantă erbacee, perenă, care aparține genului Cichorium Asteraceae. Plantă erbacee perenă, spontană și adesea cultivată pentru rădăcinile sale din care se extrage un surogat de cafea. Cicoarea are o arie mare de răspândire în pășuni și fânețe, în locuri necultivate, pe marginea drumurilor, căilor ferate și șanțurilor, pe marginea apelor curgătoare, din zona de câmpie până în cea de deal și munte. Este o plantă bine consumată de toate ierbivorele, atât în stare verde, cât şi în fân.
Taraxacum officinale (Păpădia) – este o plantă erbacee, din familia compozitelor, cu frunze lungi, crestate și cu flori galbene grupate în capitule. Mai este numită și buhă, crestățea, lăptucă, lilicea, mâță, papalungă, pilug, turci, gălbinele-grase, gușa-găinii. Păpădia este găsită pretutindeni, unde se află vegetație, de la câmpie până în zona subalpină, prin locuri necultivate și pe marginile drumurilor. Ea are anumite locuri în care crește ca de exemplu: nu crește în loc umbros ci în loc cu soare, ea crește în calea unui izvor subteran, etc. Este o plantă bine consumată de toate animalele, datorită conţinutului ridicat în substanţe nutritive şi, mai ales, de proteine.
Plantago media (Pătlagina) – Pătlagina este o plantă erbacee perenă, de 10 – 50 cm înălțime, cu frunze ovate sau lanceolate, cu tulpini florifere drepte, cu inflorescențe terminale în formă de spic și cu floricele gălbui, mici. Pătlagina Este o plantă bine consumată pe păşune. este foarte răspândită, vegetând și în locuri bătătorite în care alte specii nu cresc. Crește pe marginea drumurilor, în buruienișuri, în pășuni, culturi, de la câmpie până în zona alpină.

Plante neconsumate sau slab consumate de animale (buruieni de balast)
În această categorie de plante care se asociază vegetaţiei pajiştilor intră un număr foarte mare de specii, dintre care:
Convolvulus arvensis (Volbura) . Este o plantă perenă, erbacee, cățărătoare sau târâtoare, care poate crește până la 2 m. Frunzele Florile rochița-rândunicii) – este o specie de plante, nativă și sunt dispuse în spirală, de formă variată, lungi de 2–5 cm, cu un pețiol de 1–3 cm. au formă de trompetă, cu diametrul de 1-2,5 cm, albe sau roz pal, cu cinci dungi radiale mai închise la culoare. Deși produce flori atractive, deseori este considerată a fi o buruiană din cauza creșterii rapide și sufocării plantelor cultivate.
Capsella bursa-pastoris (Traista ciobanului) – este o plantă nativă Europei, dar care s-a extins în multe părți din lume. Numele său se referă la capsula în formă de traistă. Traista-ciobanului crește în grădini, pe câmp, pajiști, acolo unde solul nu este foarte uscat și există suficient soare. Este o plantă de dimensiuni mici, de până la 20 cm înălțime. Ramurile fine se întind pe toată lungimea tulpinii. Frunzele Florile Semințele bazale sunt lanceolate și dințate. Semințele plantei produc un compus vâscos atunci când sunt umezite.
Equisetum arvense (Coada calului) – este o specie de plantă rizomul tuberculat).Coada-calului este cunoscută si folosită încă din antichitate în medicina tradițională ca și sursă de acid salicilic (substanță activă conținută în aspirina modernă). erbacee, erectă, perenă (prin orizontal articulat, adesea.
Plante dăunătoare vegetaţiei pajiştilor
În această categorie sunt încadrate o serie de specii ierboase sau lemnoase care, pe lângă faptul că nu sunt consumate de animale, dăunează, vegetaţiei comune a pajiştilor, iar unele sunt chiar toxice Cardaria draba (urda vacii) Carex praecox ( rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Centaurea sp.(mături)Dianthus carthusianorum ( garofiță) Heracleum spondyllium (crucea pământului) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui)
Rumex crispus (dragavei/ștevie) este o plantă erbacee perenă din familia Polygonaceae,. Are tulpină înaltă, cu flori mici, verzui, cu frunze dințate, lungi si înguste, comestibile.
Eryngium campestre (scaiul dracului, rostogol) – această buruiană nu este consumată de către animale. Mai mult, datorită ţepilor, animalele nu pot paşte nici iarba din imediata apropiere. Planta trebuie distrusă cu sapa sau prin stropire cu erbicide. Dacă plantele au ajuns la maturitate, trebuie arse, în acest fel distrugându-se şi seminţele. Planta trebuie distrusă în faza de rozetă, înainte de a emite tulpini, prin stropire cu erbicide, sau cu sapa, prin tăiere sub colet pentru a nu regenera.
Carex vulpina (rogoz) – face parte din familia Cyperaceae și crește în zone nisipoase. Rogozul este o plantă înaltă de 20-25 cm cu un aspect plăcut și deosebit. Rădăcina foarte lungă prezintă numeroase ramificații subțiri și lungi, care fixează planta în solul nisipos.
Prunella vulgaris (busuioc sălbatic) este răspândit în fânețe, pășuni, poieni, tufărișuri, păduri, livezi, pe malul apelor, de la câmpie până în zona subalpină.
Dianthus carthusianorum (garofiţă) – are flori mici, roșii, cu petale dințate la creștet. Este frecventă prin fânețe și pășuni.
Symphytum officinale (tătăneasă) – Tătăneasa este o plantă ierboasă, păroasă, înaltă de 100–120 cm. Sub pământ are un rizom gros de pe care cresc rădăcini cărnoase – fusiforme. Florile sunt de culoare roșie-violacee, uneori roz-albă.Tătăneasa înflorește în lunile mai-august. Tătăneasa crește în locuri umede, prin lunci, la marginea apelor, uneori chiar pe lângă drumuri. Este răspândită din câmpie până în zona montană.
Leontodon hispidus L.(potcapul călugărului) Planta are perioadă de vegetaţie pe parcursul mai multor ani, Frunzele de la baza plantei sunt dispuse în rozetă (de jur-împrejur). Flori galbene. Frecventă în pajişti din zona de câmpie sau de deal până în etajul subalpin (etajul jneapănului).Caracteristici agronomice:Toleranţa la modul de folosire (cosit / păşunat): este mediu tolerantă şi apare în fâneţe folosite semi-extensiv, păşuni cu sistem semi-extensiv /pajişti cu folosinţă mixtă;apare şi pe soluri bogate în nitraţi, aproape indiferentă la diferite tipuri de sol.Valoare furajeră: este medie; indică pajişti, păşuni exploatate semi-intensiv şi in¬tensiv, cu deficit în substanţe nutritive.

(Juncus effusus) Pipirig este un gen de plante erbacee acvatice din familia Juncaceae care trăiesc în regiuni umede mlăștionoase. Genul cuprinde ca. 300 de specii. Caracteristic este tulpina rotundă rigidă goală dinăuntru, terminată spre vârf cu o inflorescență
Tipurile de pajiști vor fi redate după indicațiile specialiștilor pratologi. Ele reprezintă un element important în caracterizarea pajiștilor și vor consta – în principiu – din indicarea uneia sau a două specii dominante din flora pajiștilor.
4.4.Descrierea principalelor tipuri de pajiște
4.4.1 Tipurile de pajiște pe fiecare trup de pajiște
Tabel 4.1
Nr crt trup Parcela Tipul de păşune Suprafaţa
-ha- %
1 1 1/1
1/2
1/3 Brachypodium pinnatum, Festuca valesiaca
Agrostis stolonifera-Agropyron repens
30,00 50

2 2 2/4,
2/5
2/6
2/7
2/8
2/9
Agrostis stolonifera-Agropyron repens
Festuca valesiaca, Brachypodium pinnatum 55,00 55

3 3 3/10
Tip Lolium perenne-Trifolium repens
Lolium perenne,Cynodon dacrylon 4,00 60
4 4 4/11
Festuca valesiaca,Brachypodium pinnatum, Cynodon dacrylon 43,00 50

5 5 5/12 Festuca valesiaca ,Brachypodium pinnatum 8,0 60
6 6 6/13
6/14
6/15
6/16
6/17 33,00 50

7 7 7/18
7/19
7/20 Festuca valesiaca ,Agrostis capillaris Poa pratensis, Cynodon dacrylon 33,00 65

8 8 8/21
8/22
8/23
8/24 Brachypodium pinnatum,
Agrostis capillaries- Festuca valesiaca 21,00 66
9 9 9/25
Agrostis capillaris- Festuca valesiaca Lolium perenne 21,00 65

10 10 10/26
Agrostis stolonifera-Agropyron repens
Festuca valesiaca 13,00
60
11 11 11/27
11/28 Agrostis stolonifera- Festuca valesiaca
Agrostis capillaris-Festuca rupicola
Brachipodium pinnatum 7,00 60
12 12 12/29
12/30
12/31 Agrostis stolonifera-Agropyron repens
Agrostis capillaris- Festuca pratensis, Festuca valesiaca 13,00 70

13 13 13/32 Festuca valesiaca Festuca pratensis, Brachypodium pinnatum,
Agrostis capillaries 3,00 60
14 14 14/33
14/34 Festuca valesiaca, 27,85 65
15 15 15/35 Brachipodium pinnatum 3,00 55
16 16 16/36
16/37 Agrostis stolonifera-Agropyron repens
Brachipodium pinnatum, Festuca pratensis 11,00 65

17 17 17/38
17/39
17/40 Festuca valesiaca Agrostis stolonifera-Agropyron repens 14,94 60

18 18 18/41
18/42 Agrostis capillaris -Festuca rupicola
Lolium perenne, Festuca valesiaca 10.10 60
19 19 19/43
19/44
19/45 Lolium perenne, Festuca valesiaca, Brachypodium pinnatum, Agrostis capillaries 160,0 65
20 20 20/46 Lolium perenne, Agrostis stolonifera-Agropyron repens, Cynodon dacrylon
7,00 60
21 21 21/47
21/48
21/49 Agrostis stolonifera-Agropyron repens, Festuca pratensis 50,00 70
22 22 22/50 Lolium perenne, Agrostis stolonifera-Agropyron repens
3,00 55
23 23 23/51 Agrostis stolonifera-Agropyron repens, Festuca pratensis, Lolium perenne 4,00 65
24 24 24/52 Brachypodium pinnatum ,Brachypodium pinnatum, Agrostis capillaries 3,00 60
25 25 25/53
25/54
25/55 Lolium perenne-Trifolium repens Cynodon dacrylon, 20,00 65
26 26 26/56
26/57 Festuca valesiaca Brachypodium pinnatum, Cynodon dacrylon 20,00 40

27 27 27/58 Agrostis stolonifera-Agropyron repen, Cynodon dacrylon 19,00 60

28 28 28/59 Lolium perenne, Agrostis stolonifera-Agropyron repens, Festuca pratensis
6,00 50
29 29 29/60
29/61
29/62 Pjiști de Festuca valesiaca, Festuca pratensis
Brachypodium pinnatum 105,35 50

30 30 30/63 Lolium perenne-Trifolium repens 9,00 60
31 31 31/64 Brachipodium pinnatum, Festuca pratensis
Festuca valesiaca Lolium perenne
4,00 55
32 32 32/65
32/66
32/67 Agrostis stolonifera-Agropyron repens
Brachipodium pinnatum, Lolium perenne
Festuca valesiaca 20,00 45
33 33 33/68
33/69 Lolium perenne
Festuca rubra, Festuca valesiaca
Brachypodium pinnatum 14,00 40
34 34 34/70 Lolium perenne
Brachypodium pinnatum 13,00 65
35 35 35/71
35/72
35/73
35/74
35/75 Agrostis stolonifera-Agropyron repens
Brachipodium pinnatum, Lolium perenne
Festuca valesiaca 97,00 50
36 36 36/76
36/77
36/78
36/79 Agrostis stolonifera-Agropyron repens
Brachipodium pinnatum, Lolium perenne
Festuca valesiaca 21,47 65
37 37 37/80
36/81 Agrostis stolonifera-Agropyron repens
Brachipodium pinnatum, Lolium perenne
Festuca valesiaca 30,00 60
38 38 38/82
38/83 -Agropyron repens,Brachipodium pinnatum, Lolium perenne,Festuca rubra 4,00 55
39 39 39/84 Agrostis stolonifera-Agropyron repens
Brachipodium pinnatum, Lolium perenne 3,66 40
40 40 40/85
40/86
Agrostis stolonifera-Agropyron repens
Brachipodium pinnatum, Lolium perenne
Festuca valesiaca 40,00 50
41 41 41/87
41/88
41/89 Agrostis stolonifera-Agropyron repens
Brachipodium pinnatum, Lolium perenne
Festuca valesiaca 17,00 60
42 42 42/90 Agrostis stolonifera-Agropyron repens
Brachipodium pinnatum, Lolium perenne
Festuca valesiaca 3,73 40

4.5. Descrierea vegetației lemnoase
După speciile lemnoase din apropierea unei pajiști se conturează zonele și etajele de vegetație primară din care după defrișare s-au transformat în pajiști permanente sau după abandon revin la pădurea din care au provenit.
De un interes aparte este vegetația lemnoasă invazivă din pajiștile permanente, cum sunt tufărișurile din zona păduroasă și puieții de arbori apăruți ca urmare a abandonului sau subîncărcării pășunilor cu animale sau a necosirii fânețelor, cât și a lipsei unei gospodăriri minime a covorului ierbos.
Cunoașterea speciilor lemnoase alături de cea ierboasă, servește în continuare la stabilirea celor mai eficiente metode de combatere a lor prin mijloace mecanice, manuale și chimice, după caz și posibilități,în concordanță cu protecția mediului.
Quercus frainetto (Gârniţa) prezintă areal restrâns, inclus în arealul cerului; cele mai întinse păduri de gârniţă se găsesc în Muntenia, frecvent în silvostepa Olteniei gârniţa este o specie de ţinuturi sudice cu veri lungi, călduroase şi ierni relativ blânde, fiind totuşi o specie rezistentă la geruri, dar sensibilă la îngheţuri. Gârniţa este nepretenţioasă faţă de sol, creşte bine pe soluri compacte, argiloase, bătătorite, evitate chiar şi de cer; Ca factor limitativ, este o specie sensibilă la concentraţia solului în CaCO3.Are un temperament de lumină (mai puţin exigent decât stejarul).
Quercus cerris (Cerul) este răspândit la câmpie, în zona de silvostepă şi în zona forestieră a Munteniei şi OltenieiEste o specie autohtonă ce poate atinge dimensiuni cuprinse între 20-30 m înălțime și până la 1,5-2 m în diametru. Scoarța formează ritidom de timpuriu, acesta fiind gros, pietros și de culoare negricioasă, cu crăpături longitudinale, în profunzime de culoare roșie-cărămizie, caracteristică.Coroana arborelui este concentrată spre vârful tulpinii, este îngustă și destul de bogată, de formă îngust-ovoidală.
Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), este un arbore melifer, cu tulpina înaltă, până la 25-30 de metri și ramuri spinoase rare, Salcâmul crește spontan pe aproape orice tip de teren.Cu o rezistență bună la ger, iubește lumina, suportă seceta, preferă solurile permeabile, ușoare, fertile, dar nu suportă solurile calcaroase.Salcâmul crește bine pe soluri ușoare, chiar și pe nisipuri nefixate, fiind cultivat pentru fixarea lor. Are capacitatea de a fixa azotul din atmosferă, iar semințele își păstrează mulți ani capacitatea de germinare. Are frunze compuse și flori albe, în ciorchine, puternic mirositoare, iar fructele sunt păstăi aplatizate, brun roșcate. Înflorește primăvara târziu, în luna mai-iunie.Salcâmul trăiește în jur de 100 de ani și face parte din categoria arborilor cu lemn de esență tare, fiind greu, dur și deosebit de rezistent la umezeală.
Alnus glutinosa (Arinul Negru) Este o specie răspandită atât în zonele de câmpie cât și în cele deluroase sau montane.Este un arbore de talie mare care la maturitate poate sa se dezvolte la o inaltime de peste 10 metri. Prefera zonele cu multa lumina și mult soare. Este o specie foarte rezistenta la ger. Se dezvolta cel mai bine în solurile fertile și bine drenate. Suportă și solurile slabe, lutoase și calcaroase.
Fagus sylvatica (Fagul),este un arbore din zona temperată. Acesta este un arbore de mărimea I, Este înalt, impunător, cu scoarța netedă, cenușie-albicioasă. El are o durată de viață de la 150 la 200 de ani, deși uneori trăiește până la 300 de ani. Are muguri fusiformi, ascuțiți, iar frunzele în general ovale. Fructul, numit jir, este o achena trimucheata, acoperită de o scoarță țepoasă. Înflorirea are loc în luna mai. Crește în special la deal și munte, dar poate fi întâlnit – sporadic – și la câmpie, mai ales în regiunile nordice ale României.
Populus alba(plop) Arborii ating înălțimi de aproximativ 30 m, cu tulpina deseori curbată, strâmbă, rareori dreaptă. Coroana este largă, neregulată, rară, iar ramurile sunt groase.Scoarța este de culoare galben-cenușie. La bătrânețe formează scorburi. Frunzele sunt groase, pieloase, lung pețiolate, pe față verde-închis, pe dos verde-mat, lung acuminate, Înflorește în lunile martie-aprilie. Înmulțirea se face prin semințe și butășire. Durata de viață a unui plop negru este de 100-400 ani.
Salix alba(Salcia) este un arbore foios, care crește pe malul apelor, în lunci, zãvoaie, locuri umede, în zonele de deal şi câmpie. Tulpina, care adeseori poate creşte strâmbã, atinge înãlţimi de 25 (30) m. Scoarţa este la început netedã, de culoare cenuşiu-verzui, iar apoi apar crãpãturi în lungime. Frunzele au formã de lance, lungi de pânã la 10 cm, cu margini neregulate şi culoare verzui-arginti.

Arbuști

Prunus spinosa (porumbarul) este un arbust sălbatic din familia rozaceelor, care poate atinge o înălțime de până la 3 metri, cu ramuri spinoase, flori albe si fructe mici sferice, de culoare neagră-vineție. Crește de la câmpie până în zona montană, la peste 1400 de metri înălțime și, ca mare iubitoare de lumină și căldură, poate fi văzută la liziera pădurilor, pe marginea drumurilor și a terenurilor cultivate, în zonele calcaroase.

Rosa canina (măceșul), este o specie de plantă nativă în Europa, nord-vestul Africii și învestul Asiei. Este un arbust cu frunze căzătoare, cu o înălțime care variază între 1 și 5 metri. Tulpina este acoperită de țepi mici, ascuțiți, sub formă de cârlig. Frunzele sunt penate, cu 5-7 frunzulițe. Florile sunt de obicei roz pal, dar există și plante cu flori albe sau roz închis. Au un diametru de 4–6 cm și sunt formate din cinci petale. Fructul, numit măceașă, are o formă elipsoidă și este roșu sau portocaliu închis.
Rubus sp. (murul), este o specie care face parte din familia rozacee. Planta are o tulpină lungă, spinoasă şi subţire. Frunzele murului sunt palmat-compuse, sunt verzi pe faţa superioară şi mai puţin verzi pe cea inferioară. Acestea au ghimpi curbaţi pe peţiol şi pe nervuri.Florile murului sunt roz sau albe.fructul este o bacă.

Crataegus monogyna (păducel), este un arbust (2 – 6 m) din familia Rosaceae, are florile albe și fructele roșii, ce au un miros caracteristic și un gust amărui. El crește pesolurile calcaroase sub formă de tufișuri la liziera pădurilor.
Hippophae rhamnoides L.(cătina) este un arbust foarte ramificat și spinos care crește începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Frunzele sunt întregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenușie pe fața superioară și albicios-argintie pe cea inferioară. Florile, dioice, sunt mici și apar înaintea frunzelor;. Fructele sunt ovoide sau globuloase, de culoare verde la început și galben-portocalie la completa lor maturitate.Planta crește până la 2–5 m, are scoarța brun-închis, ramuri laterale cu spini numeroși și puternici, cu muguri mici, păroși, cu gust amărui.Arbustul fructifică 20-25 ani și lăstărește în fiecare an foarte puternic.
Corylus avellana (alunul ), este un arbust. El are o înălțime de 5 m, are frunze care cad toamna. Crește de regulă sub formă de tufe, cu tulpini drepte, puțin ramificate, ce ating o înălțime de 5 – 6 m. El crește rar ca arbore când însă poate atinge 10 m înălțime. Un arbust poate atinge vârsta de 80 – 100 de ani.

Table 4.1.2.
Vegetația lemnoasă
Nr. crt. Trup de păşune Arbori Arbuşti
1 Trup Carcadiesti (Izlaz comunal ) Quercus frainetto (Gârniţa), Fagus sylvatica (Fagul), Robinia pseudoacacia (salcâm) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
2 Trup Armasaru(izlaz comunal) Quercus robur (stejar)
Carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Quercus cerris (cer)Quercus frainetto (garnita) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
3 Trup Dragoi(izlaz comunal) Fagus sylvatica (fag)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm)Quercus petraea (gorun), Quercus cerris (cer)Quercus frainetto (garnita)Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
4 Trup Mamuletu(izlaz comunal) Robinia pseudoacacia (salcâm)Quercus petraea (gorun) Quercus cerris (cer)Quercus frainetto (garnita)Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)Robinia pseudoacacia (salcâm)) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus (Vaccinium vitis idaea) Crataegus monogyna (păducel),

5 Trup Racoasa(izlaz comunal) Gorun (Quercus petraea), Cerul (Quercus ceris), Ulmul (Ulmus consuilis) Frasinul (Fraxinus escelsior) Fagul (Fagus sylvatica)Plopi
Populus alba și nigra, Salcii(Salix sp)., Arinul negru (Alunus glutinosa). Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus, socul negru (Sambucus nigra),
6 Trup Valea Rea(izlaz comunal) Gorun (Quercus petraea), Cerul (Quercus ceris), Ulmul (Ulmus consuilis) Frasinul (Fraxinus escelsior) Fagul (Fagus sylvatica)Plopi
Populus alba și nigra, Salcii(Salix sp)., Arinul negru (Alunus glutinosa). Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
7 Trup Samu(izlaz comunal) Gorun (Quercus petraea), Cerul (Quercus ceris), Ulmul (Ulmus consuilis) Quercus frainetto (Gârniţa), Fagul (Fagus sylvatica)Plopi
Populus alba și nigra, Arinul negru (Alunus glutinosa). Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
8 Trup Bon(izlaz comunal) Gorun (Quercus petraea), Cerul (Quercus ceris), Ulmul (Ulmus consuilis) Frasinul (Fraxinus escelsior) Fagul (Fagus sylvatica)Plopi
Populus alba și nigra, Salcii(Salix sp)., Arinul negru (Alunus glutinosa). Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
9 Trup Pamantul Alb(izlaz comunal) Fagus sylvatica (fag)
Quercus robur (stejar)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba(plop) Prunus spinosa (porumbar)socul negru (Sambucus nigra)
murul (Rubus hirtus), zmeurul (Rubus idaeus)Rosa canina (măceș)
10 Trup Costova(izlaz comunal) Fagus sylvatica (fag)
Quercus robur (stejar)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba(plop) Arinul negru (Alunus glutinosa). Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
11 Trup Predeasca Fagus sylvatica (fag)
Quercus robur (stejar)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
12 Trup Cojic-Cocini Fagus sylvatica (fag)
Quercus robur (stejar)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
13 Trup Dobresti Fagus sylvatica (fag)
Quercus robur (stejar)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
14 Trup Tisa Mare Fagus sylvatica (fag)
Quercus robur (stejar)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Fagus sylvatica (fag)
Quercus robur (stejar)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba(plop) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
15 Trup Cruceroaia Fagus sylvatica (fag)
Quercus robur (stejar)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
16 Trup La Tigani Quercus frainetto (garnita)
Populus alba (plopul alb)
Populus nigra (plopul negru)
Robinia pseudoacacia (salcâm)
Betula pendula (mesteacăn Alnus incana (arin alb Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
17 Trup Dealul Firului Quercus frainetto (garnita)
Populus alba (plopul alb)
Populus nigra (plopul negru)
Robinia pseudoacacia (salcâm)
Betula pendula (mesteacăn Alnus incana (arin alb) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
18 Trup Valceaua Mitrii Quercus frainetto (garnita)
Populus alba (plopul alb)
Populus nigra (plopul negru)
Robinia pseudoacacia (salcâm)
Betula pendula (mesteacăn Alnus incana (arin alb) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus)
19 Trup Praxia Fagus sylvatica (fag)
Quercus robur (stejar)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus)

20 Trup Richiti Fagus sylvatica (fag)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm socul negru (Sambucus nigra)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
21 Trup Vale Adanca Quercus frainetto (garnita)
Populus alba (plopul alb)
Populus nigra (plopul negru)
Robinia pseudoacacia (salcâm)
Quercus robur (stejar)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba(plop) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
22 Trup Greaca Fagus sylvatica (fag)
Quercus robur (stejar)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Fagus sylvatica (fag)
Populus alba(plop) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus)
23 Trup Zaroaica Quercus frainetto (garnita)
Populus alba (plopul alb)
Populus nigra (plopul negru)
Robinia pseudoacacia (salcâm)
Betula pendula (mesteacăn Alnus incana (arin alb) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus),
24 Trup Loturi Quercus frainetto (garnita)
Populus alba (plopul alb)
Populus nigra (plopul negru)
Robinia pseudoacacia (salcâm)
Fagus sylvatica (fag)
carpenul (Carpinus betulus), Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus ,socul negru (Sambucus nigra)
25 Trup Frumusica Fagus sylvatica (fag)
carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Quercus frainetto (garnita)Populus nigra (plopul negru)
Robinia pseudoacacia (salcâm)
Carpenul (Carpinus betulus), Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus)
26 Trup Dealul Salii Fagus sylvatica (fag)
Quercus robur (stejar)
carpenul (Carpinus betulus), Quercus frainetto (garnita)Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)
Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
27 Trup Sonda Fagus sylvatica (fag) Quercus frainetto (garnita)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
28 Trup Valceaua Bisericii Fagus sylvatica (fag)Qercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Quercus frainetto (garnita) Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
29 Trup Rasu Fagus sylvatica (fag)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba și nigra, Salcii(Salix sp)., Arinul negru (Alunus glutinosa). Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
30 Trup La Badesti carpenul (Carpinus betulus),
Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru) Salcii(Salix sp).,
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus.
31 Trup Gradina Fagus sylvatica (fag) Quercus frainetto (garnita)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
32 Trup Salea –Dealul Avel Fagus sylvatica (fag) Quercus frainetto (garnita)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
33 Trup Valea Calugarului Fagus sylvatica (fag) Quercus frainetto (garnita)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
34 Trup In Seci Fagus sylvatica (fag) Quercus frainetto (garnita)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
35 Trup Samu Deal Fagus sylvatica (fag) Quercus frainetto (garnita)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
36 Trup La Vie Fagus sylvatica (fag) Quercus frainetto (garnita)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
37 Trup Valea Rea(particulari) Fagus sylvatica (fag) Quercus frainetto (garnita)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
38 Trup Bon Stau Fagus sylvatica (fag) Quercus frainetto (garnita)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
39 Trup Vatra Satului-Gantulei Fagus sylvatica (fag) Quercus frainetto (garnita)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
40 Trup Elesteu Fagus sylvatica (fag) Quercus frainetto (garnita)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
41 Trup Tarcau Fagus sylvatica (fag) Quercus frainetto (garnita)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus
42 Trup Pamantul Alb(langa sat ) Fagus sylvatica (fag) Quercus frainetto (garnita)Quercus robur (stejar)carpenul (Carpinus betulus),Robinia pseudoacacia (salcâm) Populus alba (plopul alb)Populus nigra (plopul negru)
Prunus spinosa (porumbar)
Rosa canina (măceș) Crataegus monogyna (păducel)Rugul (Rubushirtus), alunul (Corylus avellana), murul (Rubus hirtus

CAPITOLUL 5. Cadrul de amenajat
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren
Culegerea datelor s-a făcut astfel:
– Pentru obținerea informațiilor privind datele generale din UAT Lungești s-au folosit informații de la membrii grupului de lucru în cadrul conferințelor de lucru,monografia localității,documente de proprietate ale localității, hărți.
– Pentru obținerea informațiilor privind altitudinea în UAT Lungești s-a folosit aplicaţia Goohle Earth 2014, iar pentru datele privind panta s-au folosit datele din aplicațiile APIA şi studiul pedologic.
– Pentru clasificarea vegetaţie au fost identificate speciile conform anexelor din ghid la faza de teren.

– Pentru datele pedologice s-a folosit – Studiu pedologic şi agrochimic necesar întocmirii amenajamentului pastoral pentru păşunea din UAT Lungești.

5.2 Obiective social-economice și ecologice
Prezentul amenajament pastoral are ca scop implementarea unui management durabil al terenurilor cu vegetatie ierboasa, avându-se în vedere obiective de ordin economic și social (creșterea veniturilor unui numar cât mai mare de cetăţeni ai localității), obiective de mediu (conservarea mediului natural şi protejarea acestuia prin lucrari ameliorative)
Pentru realizarea scestor obievtive generale, se urmaresc urmatoarele obiective specifice:
-aplicarea unei practici de gestiune corectă, eliminarea sub și suprapășunatului
-eliminarea pășunatului continuu care antrenează procese erozionale, bătătorirea solului, deprecierea producției de masă verde și scăderea calității acestia
-stoparea proliferării speciiilor fără valoare furajeră, a buruienilor, a speciilor invazive
-stoparea extinderii vegeteției arbustive și lemnoase
-stoparea proceselor erozionale
-creșterea valorii pastorale a pajiștilor, creșterea producției și a încărcăturii cu UVM/ha
– întreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat de 0,3 UVM/ha şi/sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an sau prin efectuarea unor lucrări de întreţinere în cazul pajiştilor permanente care nu mai sunt folosite pentru producţie;
-cresterea viabiliatii pajiștilor din punct de vedere al valorii culturale a speciilor de plante cuprinse în compoziția floristică și din punct de vedere economic;
-implementarea unui program privind gestionarea în condiții corespunzatoare conform tehnologiilor specifice și a prevederilor actelor normative în domeniul administrării pajiștilor permanente;
-exploatarea rațională a pajiștilor executate dupa o concepție științifică modernă de amenajamente pastorale;
-asigurarea și sporirea capacității de pășunat a pajiștilor cuprinse în amenajament;
-asigurarea rolului de protecție antierozională pentru terenurile în pantă;
-menținerea speciilor valorase și a celor protejate, dupa caz;
-asigurarea dezvoltarii sectorului zootehnic prin accesul la sursa de hrană ieftină și de calitate;
– interzicerea arderii pajiştilor permanente;
– interzicerea tăierii arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile ocupate de pajişti;
– interzicerea aplicării produselor de protecţiea plantelor pe suprafeţele de teren ocupate cu pajişti.
-menținerea, întreținerea și utilizarea pajiștilor în condiții de păstrare a compoziției floristice a pajistilor ca factor important pentru calitatea mediului;
-asigurarea imbunatațirii structurii și fertilității solului;
-conservarea biodiversiații floristice;
-sporirea calitatii furajului și a valorii nutritive și energetice a acestora;
-creșterea continutului de proteină și a valorii energiei nete a furajelor.

 

5.3 Stabilirea modului de folosință a pajiștilor

Din total suprafață amenajată de 1025 ha, categoria de folosinţă a pajiştilor ce urmează a fi amenajate este păşune.

Dintre acestea 261ha. se află în proprietatea Consiliulli local al comunei Lungești, și 764ha.pajiște aflată în proprietatea persoanelor fizice.
Aceste suprafețe sunt în general de dimensiuni mici, cuprinse între 0,1ha.- 10 ha, așa cum sunt evidențiate în tabelul atașat prezentului amenajament pastoral.
Din observațiile de teren și din analiza făcută la fața locului putem spune că ele sunt exploatate tot în regim de pășune permanentă și ca atare le vom trata ca și pășune, indiferent de categoria înregistrată.

În ceea ce priveşte modul de folosinţă pe păşune, se va acorda o mai mare atenţie confortului animalelor, asigurându-se de la început următoarele:
– apa pentru adăpatul animalelor;
– drum de acces la păşune pentru circulaţia zilnică a animalelor din gospodărie la păşunat şi de la păşunat la gospodărie;
– adăpost prevăzut cu colectarea dejecţiilor, dacă animalele staţionează la o distanţă mai mare de 2 km, întreg sezonul de păşunat;
– punct de înseminări artificiale şi tratamente zoo-veterinare;
– adăpost şi condiţii civilizate pentru personalul de îngrijire a animalelor.
Se menţine un echilibru între componentele covorului ierbos, în special între gramineele şi leguminoasele perene, se realizează o calitate ridicată a furajului de pajişte şi, nu în ultimul rând, se asigură o conservare mai bună a biodiversităţii, cu avantajele ei pentru practicarea unei agriculturi durabile.

5.4 Fundamentarea amenajamentului pastoral
Prezentul amenajament pastoral este întocmit pentru a fi un îndrumar de lucru pentru valorificarea economică şi durabilă a pajiştilor, astfel încât să permită menţinerea biodiversităţii, creşterea productivităţii, a capacităţii de regenerare a plantelor, utilizatorii având obligaţia să gestioneze pajiştile conform normelor tehnice prevăzute în amenajament. Aceste norme tehnice se referă la: respectarea prevederilor cu privire la momentul începerii sezonului de păşunat, durata sezonului de păşunat, încetarea păşunatului şi amplasamentul de păşunat, capacitatea de păşunat, respectarea normelor privind silvicultura, norme privind protecţia mediului, efectuarea lucrărilor de repunere în valoare a suprafeţelor de pajişti, lucrări ce constau în : curăţirea suprafeţelor de pajişti permanente de mărăcini, pălămidă,buruieni; nivelarea muşuroaielor, strângerea pietrelor şi a resturilor vegetale de pe pajişti, etc.
Întrucat pajiștile permanente reprezintă cea mai importantă sursă de furaj pentru animale în timpul perioade de vegetație, iar întreținerea animalelor pe pașune are numeroase efecte pozitive, fundamentarea amenajamentului pastoral constă în soluțiile tehnologice și tehnice care asigură realizarea obiectivelor privind gospodărirea rațională a suprafețelor de pajiști din cadrul proiectului si care ofera conditii favorabile cresterii speciilor valoroase cu un grad mare de consumabilitate si o valoare nutritiva ridicata, datorate continutului apreciabil de proteine, zaharuri, saruri minerale, viatmine, caroten. Masa verde de pe pajistile cu compozitie floristica valoroasa contine 2-3% proteine brute (10-12% din s.u.) si 0,14-0,25 unitati nutritive (Osiceanu M., Ionescu I., 2009).
Animalele crescute pe pașuni prezintă indici sangvini superiori și nu manifesta simptome de rahitism, datorită activarii provitaminelor D, care au o infleunta pozitiva asupra similarii calciului si fosforului. Mișcarea permanent în aer liber și expunerea la razele solare determină dezvolarea sistemului osos și a masei musculare și, în general, fortificarea organismului. Animalele devin mai rezistente la boli și capabile de producții sporite. De aceea, din punct de vedere economic, pașunatul pe o pajiște cu specii valoroase reprezintă cel mai rentabil sistem de întreținere al animalelor, iar datorită eliminarii operațiunilor de recoltare, transport, depozitare, etc. Costul furajului pașunat răsfrângându-se în mod pozitiv asupra prețului produselor animale.

Amenajamentul pastoral trebuie să respecte codul bunelor practice agricole şi să fie în concordanţă cu codiţiile pedoclimatice ale arealului unde se află amplasată păşunea.

5.4.1. Durata sezonului de pășunat
Sezonul de păşunat, adică durata în zile cuprinsă între data începerii păşunatului şi încheierii păşunatului. În general numărul zilelor cât durează pășunatul este condiţionat de altitudine, factori limitativi (perioada de inundații), condiții climatice extreme, tradiție locală.
Pe de altă parte,durata sezonului de pășunat este determinată în primul rând de durata perioadei de vegetaţie care este legată la rândul ei de condiţiile climatice ale regiunii, mai mult de perioadele de secetă la câmpie şi deal şi de temperaturi scăzute pentru munte astfel:
– câmpie: 190 – 210 zile la irigat (aprilie – octombrie) sau 100 – 150 zile la neirigat;
– dealuri: 130 – 180 zile (mai – octombrie);
– munte: 90 – 130 zile (iunie – septembrie);
– subalpin: 60 – 100 zile (iunie – august).
Încetarea păşunatului se face cu 3 – 4 săptămâni (20 – 30 zile) înainte de apariţia îngheţurilor permanente la sol sau după străvechea cutumă românească, de Sf. Dumitru (26 octombrie).
În UAT Lungești, durata sezonului de păşunat nu este diferită în funcție de condițiile climatice, de altitudine de tipul de stațiune.
Relieful în special impune diferențieri climatice, funcție de înalțime, expoziție, pantă, orientarea văilor, precum și prezența pădurilor în masiv sau areale sporadice creând topoclimate.

Momentul începerii pășunatului rational
Data începerii pășunatului primăvara,precum și încetarea lui toamna prezintă o importanță deosebită în vederea obținerii unor producții ridicate și constant pe o durată de timp cât mai mare.
Primăvara , pășunatul nu trebuie să înceapă prea timpuriu, întrucât solul fiind prea umed se bătătorește puternic, țelina se distruge cu ușurință și se formează gropi și mușuroaie care influențează negativ evoluția ulterioară a vegetației atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ.
La alegerea datei când se începe pășunatul este necesar să se aibă în vedere criteriul fenologic, corelând data începerii pășunatului cu faza de creștere a plantelor.
Se recomandă ca în pășunile cu ierburi înalte din regiunile bogate în precipitații
– înălţimea covorului ierbos să fie de 8-15 cm;multe dintre plante aflându-se în faza de înfrățire și formare a tulpinilor. Pășunatul executat în aceste condiții face posibilă refacerea rapidă a plantelor,longevitatea și vitalitatea lor crește și se realizează o mai bună repartizare a producției pe cicluri de pășunat.
– înălțimea apex-ului (conul de creștere al spicului la graminee) este de 6- 10 cm;
– producţia de masă verde, denumită în continuare MV, ajunge la 3-4 t/ha;
-înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) în primăvară, care este un adevărat fitotermometru;
– după data de 23 aprilie (Sf. Gheorghe) respectat de crescătorii de animale din țara noastră, în funcţie de condiţiile specifice sezonului.
Toamna pășunatul trebuie să înceteze cu aproximativ 25-30 de zile înainte de venirea înghețurilor permanente.În felul acesta plantele au posibilitatea de a se reface din timp și de a acumula cantități suficiente de substanțe de rezervă în organelle lor subterane, mărind rezistența plantelor la iernare, precum și pornirea lor în creștere primavera mai devreme.

Durata medie a intervalului fără îngheț este de 194 zile pe an, putem aprecia o medie a duratei de pășunat în UAT Lungești ca fiind de maxim 180 zile(23 aprilie-25octombrie).
Încetarea păşunatului se face cu 3– 4 săptămâni înainte de apariţia îngheţurilor permanente de la sol .
În Ordinul nr. 544 din 21 iunie 2013, Art. 6, se prevăd următoarele:
(1) începerea păşunatului se face în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi de gradul de dezvoltare a covorului ierbos.
(2) Se evită începerea păşunatului prea devreme, care poate afecta perioada de regenerare, sănătatea şi supravieţuirea plantelor.
(3) Perioada de păşunat se va încheia în luna octombrie, la o data stabilită în funcţie de evoluţia temperaturilor şi regimul precipitaţiilor.
(4) Data începerii şi încheierii păşunatului, precum şi modul de organizare a
păşunatului, continuu sau pe tarlale, se stabilesc prin hotarâre a consiliului local.
Ţinând cont de toate caracteristicile climei zonale – durata sezonului de păşunat, , este de cca 180 de zile, de la ultima decadă a lunii aprilie (23 aprilie, Sf. Gheorghe) până maxim la sfârşitul lunii octombrie (26 octombrie, Sf. Dumitru).
Animalele pot fi introduse în pajişti după data de 20 aprilie în anii secetoşi şi în mod excepţional oile pot fi admise la păşunat după 26 octombrie, până la 1 noiembrie.
Conform Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, art Art. 10.(1) – introducerea animalelor pe pajişti este permisă doar în perioada de pășunat prevăzută în amenajamentul pastoral, iar la alin. (2) se stipulează: este interzis păşunatul în cazul excesului de umiditate a pajiştii.
În faza tânără de vegetaţie plantele de pe păşuni au însuşiri organoleptice deosebite (gust, miros) care măresc apetitul animalelor şi ca urmare creşte gradul de consumabilitate a ierbii care poate ajunge la 85-95%.
Dacă păşunatul se începe prea devreme, când plantele sunt prea tinere şi solul prea umed, asupra vegetaţiei efectele negative sunt următoarele:
– se distruge stratul de ţelină, se bătătoreşte solul şi se înrăutăţeşte regimul de aer din sol. Se formează gropi şi muşuroaie;
– pe terenurile în pantă se declanşează eroziunea;
– se modifică compoziţia floristică dispărând plantele valoroase mai pretenţioase din punct de vedere al apei, aerului şi hranei din sol;
– plantele fiind tinere au suprafaţa foliară redusă şi vor folosi pentru refacerea lor substanţe de rezervă acumulate în organele din sol ce are ca efect epuizarea lor.
Efectele negative asupra animalelor sunt:
– iarba prea tânără conţine multă apă şi ca atare are un efect laxativ epuizant, ceea ce duce la eliminarea excesivă a sărurilor minerale de Cu, Mg, Na;
– conţinând prea puţină celuloză nu se pretează la salivaţie şi rumegare, animalele fiind predispuse la intoxicaţii şi meteorizaţii;
– conţinutul mare de azot al ierbii tinere determină acumularea în stomac a amoniacului şi ca atare declanşarea unor fermentaţii periculoase.
În aceaşi măsură nu recomandăm nici folosirea pajiştilor prin păşunat mai târziu de 1 noiembrie. Întârzierea toamna a păşunatului, până la venirea îngheţurilor, face ca iarba să nu se poată reface corespunzător, primăvara constituind una din cauzele dispariţiei speciilor valoroase din pajişti.
Păşunatul peste iarnă mai ales cu oile este un obicei foarte dăunător pentru covorul ierbos al pajiştilor noastre, cu repercusiuni negative în anul şi anii ce urmează.
Pe o pajişte păşunată toată iarna, în sezonul de vegetaţie următor, producţia scade cu cel puţin 20 – 40 %, ceea ce este foarte mult. Dacă pajiştea este în pantă şi solul se erodează, pierderile sunt şi mai mari, până la scoaterea ei din circuitul productiv.
Încetarea păşunatului – se face cu 3 – 4 săptămâni înainte de apariţia îngheţurilor permanente de la sol .

5.4.2. Numărul ciclurilor de pășunat
Ciclul de pășunat este intervalul de timp în care iarba de pe aceeași parcelă de exploatare, odată pășunată, se regenerează și devine din nou bună pentru pășunat.
Numărul ciclurilor de pășunat se stabileşte în funcție de condițiile climatice și staționale, de sol, de compoziția floristică și de capacitatea de regenerare a pajiștilor. Ţinând cont de condiţiile locale specifice se recomandă să se realizeze 5 cicluri de păşunat. Până în prezent pașunatul pe pajiștile comunale s-a efecutat liber,fără a se lua în calcul ciclurile de pășunat
5.4.3. Fânețele nu este cazul
5.4.4. Capacitatea de pășunat reprezintă populaţia maximă pe care o pajişte o poate susţine pe termen nelimitat, numărul de animale care pot fi hrănite pe întreg sezonul de păşunat pe 1 ha de pajişte la care se cunoaşte producţia de furaje disponibilă.
Stabilirea capacității de pășunat se va face prin împărțirea producției totale de masă verde cu rația necesară unei unități vită mare (UVM).
Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap pentru 1 UVM (din care consumate efectiv 50 kg/cap/zi). Numărul de animale (UVM/ha) trebuie să fie suficient pentru a asigura utilizarea maximă a producţiei de masă verde, menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea pe termen lung a pajiştii.
Stabilirea cât mai exactă a capacităţii de păşunat prezintă o deosebită importanţă pentru exploatarea raţională a pajiştii, deoarece printr-o încărcare prea mare se degradează covorul ierbos, iar pe o păşune neîncărcată rămâne iarbă nepăşunată şi se pot instala specii invazive cu valoare furajeră mică, conducând la degradarea pajiştii.
Conversia în UVM a speciilor de animale domestice este redată în tabelul 5.4. întocmit conform legislației în vigoare (s-au utilizat ratele de conversie stabilite pentru Statele Membre prin Regulamentul (CE nr.1974/2006), transpuse pe plan naţional în OMADR nr. 544/2013).

Conversia în UVM, conform OMADR nr.544/2013
tabel 5.4.1

Specificare
Coeficient de transformare în UVM Nr. capete pentru 1 UVM
Tauri,vaci și alte bovine de mai mult de 2 ani,ecvideede mai mult de 6 luni 1,0 1,0
Bovine între 6 luni si 2 ani 0,6 1,6
Bovine de mai puțin de 6 luni 0,4 2,5
Ovine 0,15 6,6
Caprine 0,15 6,6

Potrivit art.8 din Ord.544/2013 capacitatea de păşunat se estimează pe baza producţiei medii de masă verde obţinută în anii anteriori, ținând cont de fertilitatea solului, condiţiile meteorologice şi compoziţia floristică a covorului vegetal. Numărul de animale (UVM/ha) trebuie să fie suficient pentru a asigura utilizarea maximă a producţiei de masă verde, menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea pe termen lung a pajiştii.
Producţia totală de iarbă (Pt) s-a determinat prin cosirea şi cântărirea pe 6 – 10 m2 din suprafeţele de probă aflate în parcela de exploatare ce urmează să fie păşunată.
Pentru determinarea suprafeţelor de probă s-au folosit îngrădituri de sârmă care nu permit consumul de către animale a vegetaţiei din interior. Aceste suprafeţe de probă au fost amplasate pe loturi omogene din punct de vedere al compoziţiei floristice şi al producţiei.
Suprafeţele de probă s-au cosit la începutul ciclului de păşunat respectând restricţia ca pe plante să nu se găsească apă de adiţie (plantele nu sunt umede de la rouă, ploaie, etc).
Capacitatea de pășunat (Cp) se va determina în fiecare sezon de pășunat utilizând formula:

CP(UVM/Ha ) = (Pt(Kg/ ha)xCf%)/(Nz xDZP) X100
în care: Nz = necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal, în Kg/zi = 65 kg
DZP = numărul zilelor sezonului de păşunat; 180 zile
Cf = coeficient de folosire a pajiștii, în %, a fost stabilit la 80%.
Coeficientul de folosire exprimat în procente s-a stabilit prin cosirea şi cântărirea resturilor neconsumate (Rn) pe 5 – 10 m2, după scoaterea animalelor din tarla şi raportarea la producţia totală după formula:
Cf = (Pt(kg /ha)-Rn(kg/ ha) )/(Pt(kg ha)) x 100%=(6909kg/ ha-1900kg /ha)/6909=0,72×100=72%
Coeficientul de folosire este un indicator al calităţii pajiştii şi variază de la un tip de pajişte la altul. Valoarea medie a coeficientului de folosire la pajiştea în cauză este de 35%.

Producţia în iarbă (t/ha) a păşunii este cuprinsă între 6 – 8 t/ha, cu o medie de 6 t/ha, iar calitatea furajeră este medie.
Pentru calculul încărcăturii de animale poate fi folosită şi formula redată în Ordinul 544/2013 art.10.
Î.A.=(P.d)/(Ci x Z.p)=
ÎA = încărcătura cu animale/ha de păşune exprimată în UVM/ha
P.d = producţia disponibilă de masă verde (kg/ha), respective 5009 kg/ha
C.i. = consum zilnic de iarbă – 65 kg/UVM.
Z.p. = număr de zile de păşunat într-un sezon, respectiv 180 zile.

Conversia animalelor în U.V.M. se face conform coeficienţilor prevăzuţi în tabel
Deoarece capacitatea de păşunat este o noţiune destul de relativă, întrucât producţia păşunii nu este constantă în cursul perioadei de vegetaţie, în timp ce necesarul de iarbă este constant, rezultatul obţinut prin calcul se suplimentează cu până la 30%.

CAPITOLUL 6
ORGANIZAREA,ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA ȘI FOLOSIREA PAJIȘTILOR
6.1. Aspecte generale privind stabilirea metodelor de îmbunătățire a covorului ierbos
Pajiştile de origine primară cu vegetaţie naturală (stepă, silvostepă, subalpine,
alpine, etc.) şi cele de origine secundară cu vegetaţie seminaturală rezultată după
defrişarea pădurilor, cu utilizarea lor ca păşune, fâneaţă sau mixt, sunt răspândite de
la ţărmul mării, Delta şi Lunca Dunării până pe cele mai înalte culmi ale lanţului
Carpatin, pe un ecart de peste 2500 m, au o diversitate de condiţii staţionale şi o
mulţime de metode şi mijloace de îmbunătăţire cu mult mai complicate decât restul
culturilor din agricultură.
Pentru reuşita acţiunii de îmbunătăţire a unei pajişti se vor face în prealabil,
dacă este cazul, lucrări preliminare de combatere a eroziunii solului şi alunecări de
teren, eliminarea excesului de umiditate, combaterea vegetaţiei lemnoase şi ierboase dăunătoare, distrugerea muşuroaielor, nivelarea terenului, corectarea reacţiei extreme a solului, etc.
Înainte de alegerea metodelor, mijloacelor şi materialelor necesare îmbunătăţirii covorului ierbos a unei pajişti, este bine să cunoaştem: zona fizico-geografică şi bioclimatică, substratul geologic în care găseşte pajiştea respectivă;
– condiţii orografice (pantă, înclinaţie, expoziţie) şi hidrologice (pâraie, râuri, lacuri, izvoare, etc.);
– grosimea stratului de sol cu prezenţa sau absenţa rocilor dure la suprafaţă sau pe profil, până la 25-30 cm;
– tipul de pajişte dominant, stadiul de degradare a covorului ierbos, invazia cu vegetaţie dăunătoare ierboasă şi lemnoasă, muşuroaie dacă există, etc.
Măsurile ameliorative generale care se aplică pe toate pajiştile afectate de diferiţi factori limitativi ai producţiei sunt:
– eliminarea execesului de umiditate;
– combaterea eroziunii şi alunecărilor solului;
Măsurile de suprafaţă pentru îmbunătăţire pajiştilor cuprind:
– lucrări de întreţinere a pajiştilor ce constau în curăţirea de muşuroaie de orice provenienţă, de curațirea de vegetaţie ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre, împrăştierea dejecţiilor (rămase în urma păşunatului ).
– fertilizare organică și chimică, conform legislației în vigoare.
– supraînsămânțarea pajiștilor pe suprafețele cu gradul de acoperire al covorului ierbos redus cu floare de fân.
De regulă supraînsămânţarea se realizează cu specii valoroase corespunzătoare condiţiilor ecologice specifice și se aplică pentru completarea golurilor din covorul ierbos, ca rezultat al distrugerii mușuroaielor, nivelărilor, defrișarea vegetației lemnoase. Se mai aplică pe pajiștile cu multe goluri, cu vegetație rărită și de slabă calitate.
Supraînsămânţarea trebuie executată în urma unei mobilizări superficiale a solului, recomandabil primăvara

6.2. Lucrări preliminare obligatorii de punere în valoare a pajiștilor
Pajiștile permanente sunt de regulă răspândite în condiții improprii altor culturi în arabil, plantații de pomi și vii sau alte moduri de folosință agricolă.
Înainte de a se efectua lucrările specifice de îmbunătățire a covorului ierbos prin diferite metode și mijloace cunoscute, sunt necesare lucrări de eliminare a factorilor limitativi majori ai productivității pajiștilor cum sunt:
eroziunea solului, excesul sau lipsa de umiditate, reacția extremă a solului acidă sau bazică, invazia de vegetație lemnoasă și buruieni, denivelarea terenului și altele.

6.2.1. Combaterea eroziunii de suprafață solului

Unul dintre factorii cei mai agresivi care dijmuiesc producţia pajiştilor situate pe pante mai mari sau mai mici este eroziunea solului. Eroziunea solului poate fi produsă de picăturile de ploaie sau la topirea zăpezilor când se numeşte eroziune pluvială (hidrică) sau de vânt când poartă numele de eroziune eoliană.
În funcţie de grosimea stratului de sol dislocat de cei doi agenţi principali, eroziunea poate fi de suprafaţă când scurgerea apei este lamelară şi vântul acţionează relativ uniform asupra stratului superior al solului sau
de adâncime când scurgerea concentrată a apei provoacă şiroiri, rigole, ogaşe până la ravene şi torenţi foarte adânci de zeci de metri care pun în pericol aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, construcţii diverse şi altele.
Antrenarea de către eroziune a maxim 6 tone pe hectar în medie pe an se consideră eroziune geologică sau normală. Peste această limită eroziunea produce pagube mari în funcţie de intensitatea ei.
Factori favorizanţi
Intensitatea proceselor de eroziune sunt determinate de factorii orografici (forma versanţilor, lungime, expoziţie, etc.), precipitaţiile atmosferice (cantitate, durată, repartiţie şi intensitate) însuşirile fizice ale solului (umiditate, structură, textură, materie organică, roca mamă), starea vegetaţiei lemnoase şi ierboase, dar mai ales de activităţile omului şi animalelor sale.
Astfel eroziunea solului este favorizată de: versant cu profil drept, pantă mare ca înclinaţie şi lungime, expoziţie sudică, intensitatea mai mare şi durata mai lungă a ploii, umiditatea mai mare a solului, structura distrusă şi textura mai nisipoasă,roca mamă friabilă, lipsa vegetaţiei lemnoase, rărirea până la dispariţie a covorului ierbos, protector, păşunatul pe timp umed şi în afara sezonului de vegetaţie (iarna), încărcarea păşunii cu animale peste limite, supratârlirea cu animale şi apariţia golurilor în vegetaţie, râmături de porci mistreţi, arături şi alte lucrări din deal în vale pentru îmbunătăţirea covorului ierbos al pajiştilor, circulaţia din deal in vale a animalelor pe păşune, construcţia de drumuri de acces cu panta mai mare de 8% şi multe altele.
Pentru UAT Lungești s-au identificat următoarele trupuri unde eroziunea de suprafață și de adâncime cauzată de scurgeri de pe versanți, eroziuni ale firurilor de apă etc. Trupul 2 ,,Armasarul Parcela5 ;Trup 6 Valea Rea Parcela15, Trup 18 Parcela 42.Trup 19 Praxia Parcela 44

6.2.3. Combaterea eroziunii de adâncime şi alunecări
Consideraţii generale
Eroziunea de adâncime produsă de scurgerea concentrată a apei pe versanţi, în fază incipientă poate să producă şiroiri (1-5 cm adâncime), rigole mici (5-20 cm) şi rigole mari (20-25 cm) ce pot fi nivelate cu mijloace mecanice simple. Într-un stadiu mai avansat al eroziunii solului se produc ogaşe (0,5–3 m) şi ravene (3-30 m adâncime) care necesită lucrări speciale cu consolidare.
Eroziunea de adâncime şi alunecările de terenuri odată instalate sunt cu mult mai greu de stăvilit decât eroziunea de suprafaţă. De aceea şi efectele lor sunt mai severe şi cu mult mai distrugătoare, afectând construcţii şi căi de acces, modificând în final relieful.
Factori favorizanţi
Eroziunea de adâncime este favorizată în primul rând de activităţile umane greşit aplicate pe terenurile în pantă cum ar fi lucrările solului şi circulaţia din deal în vale perpendicular pe curbele de nivel, nepăsarea existentă la apariţia şiroirilor şi rigolelor pe terenurile dezgolite de vegetaţie mult mai uşor de anihilat prin nivelare şi înierbare până la evoluţia lor spre ogaşe şi ravene, defrişarea vegetaţiei lemnoase de pe ogaşele şi ravenele consolidate deja în timp, păşunatul haotic cu trecerea animalelor peste eroziunile active şi alte cauze.
Alunecările de teren se produc în principal în zonele afectate de eroziunea de adâncime, datorită unor perturbaţii grave asupra circulaţiei apei în sol, structuri geologice cu straturi impermeabile în profunzime, stagnarea apei în glimee, crearea unui pat de alunecare şi multe alte cauze din care defrişarea vegetaţiei lemnoase pe terenurile cu risc ridicat de producere a alunecărilor este una din cele mai importante.
Acţiuni de combatere
Măsurile preventive de combatere a eroziunii de adâncime sunt asemănătoare cu cele pentru eroziunea de suprafaţă care sunt legate de respectarea normelor de păşunat, înierbările şi împăduririle de protecţie.
După declanşarea eroziunii de adâncime sunt necesare lucrări imediate de intervenţie pentru stăvilirea ei, înainte ca situaţia să se agraveze şi mai mult.
Pe suprafeţele în pantă unde au apărut şiroiri şi rigole se pot lua măsuri de nivelare cu mijloace mecanizate (grape cu discuri, nivelatoare, etc.), pregătirea patului germinativ, fertilizare organică şi/sau chimică, semănatul unui amestec de ierburi perene adecvate zonei şi folosirea pajiştii în regim de fâneaţă în primul an până la o înţelenire şi consolidare corespunzătoare a covorului ierbos protector.
Pe terenurile unde eroziunea de adâncime a ajuns la stadiul de ogaş sau ravenă sunt necesare lucrări mai ample de artă, proiectate de specialişti autorizaţi în domeniu şi executate de întreprinderi (firme) de prestări servicii pentru îmbunătăţiri funciare. Cele mai răspândite lucrări sunt: cleionajele simple sau duble din garduri de nuiele, poziționate pe firul văii formate de ogaş sau ravenă.Menținerea arborilor de-a lungul ogașelor și a ravenelor în vederea consolidării solului.
În prezentul studiu eroziunea de adâncime se semnalează în vecinătatea firurilor de ape și pe pantele cu înclinație mai mare de 25%. Se recomandă măsuri de combatere a eroziunii prin următoarele măsuri preventive: captarea izvoarelor și drenarea acestora ,menținerea arborilor de-a lungul ogașelor și ravenelor pentru consolidarea și stabilizarea acestora și limitarea drumurilor de exploatare,cleionaje ,

Trupul 2 ,,Armasarul

l
Trupul 6 ,,Valea Rea’’parcela13 la limita inferioara ogaș adânc (paraul Valea Rea), partial impadurit, partial activ (cu prabusiri de mal), cu drenaj imperfect (in zona central – nordica, la confluentacu paraul tributar din est s-a format un lac)

Trupul 6 ,,Valea Rea’’Parcela 15

Recomandări generale în vederea prevenirii și combaterea apariției de noi ogașe,surupări de terenuri,apariția de ravene,șiroiri.
– captarea si dirijarea izvoarelor de coasta
– Se vor limita numărul cărărilor de vite și a drumurilor de exploatare.
– Se vor păstra ogașele împădurite, nu se vor executa decât lucrări de curățare și igenizare a acestora.
-Respectarea duratei recomandate de păşunat, de maxim 180 de zile.
-Interzicerea pășunatului prea devreme sau prea târziu și în perioadele umede deoarece se distruge stratul de ţelină, se bătătoreşte solul şi se înrăutăţeşte regimul de aer din sol.
-Respectarea încărcăturii cu animale recomandate pentru localitatea Laloșu
-supraînsămânțarea golurilor provenite din nivelarea mușuroielor, deferișarea vegetației arbustive și forestiere, râmături de animale domestice și sălbatice, etc.

6.2.4. Măsurile de suprafaţă pentru îmbunătăţire pajiştilor cuprind:

A – lucrări de întreţinere a pajiştilor ce constau în curăţirea pajiștilor,nivelarea muşuroaielor de orice provenienţă, de curațirea de vegetaţie ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre, împrăştierea dejecţiilor (rămase în urma păşunatului ).
– Curăţirea pajiştilor

Trupul 6 ,,Valea Rea’’ parcela16 degradare antropica (groapa de imprumut)

Se aplică acolo unde există pietre la suprafaţă, cioate putrezite, resturi de vegetaţie aduse de ape cât şi materiale rezultate în urma activităţii omului (aceasta în special pe pajiştile de lângă aşezările umane)
Recomandări:
Curăţirea pajiştilor de pietre, cioate; tăierea şi scoaterea buturugilor, copacilor uscaţi, resturi menajere (peturi, pungi, conserve).
Curăţirea singură nu este eficientă. Orice măsură de îmbunătăţire a pajiştii trebuie să înceapă cu curăţirea, dar ea trebuie să fie urmată de alte măsuri cum sunt: nivelarea, supraînsămânţarea, fertilizarea, toate urmate de utilizarea corespunzătoare a pajiştilor.
Combaterea buruienilor din pajiști
Apariţia şi înmulţirea buruienilor în vegetaţia pajiştilor este favorizată de:
gospodărirea necorespunzătoare a pajiştilor: neexecutarea lucrărilor de curăţare, nefolosirea unei încărcături cu animale adecvate producţiei pajiştei, neschimbarea locurilor de odihnă şi adăpost pentru animale, fertilizarea neuniformă cu îngrăşăminte organice sau chimice, recoltarea cu întârziere a fâneţelor, folosirea la supraînsămânţare a unor seminţe infestate cu buruieni, etc.
Majoritatea speciilor care fac parte din grupa plantelor din alte familii botanice sunt neconsumate de animale.
Folosirea neraţională a pajiştilor, supraîncărcarea acestora, intrarea prea devreme cu animalele la păşunat sau scoaterea prea târziu a animalelor de pe păşune, lipsa unor lucrări elementare de îngrijire, fac ca plantele din alte familii botanice, neconsumate de animale, să devină dominante.
Recomandări: combaterea speciilor neconsumate de animale din păşuni, prin cosiri repetate şi eliberarea terenului de resturile vegetale.
Această operaţiune este obligatorie după fiecare ciclu de păşunat şi cu precădere înainte ca speciile nedorite să fructifice, evitând astfel proliferarea lor.
Obligatoriu, primăvara înainte de intrarea cu animalele pe păşune se fac cosiri de curăţire a pajiştii.
Nivelarea mușuroielor-
Muşuroaiele se formează ca urmare a neângrijirii pajiştilor.
Muşuroaiele prezente pe pajiştile analizate sunt de origine vegetală, fiind cauzate de acumularea materiei organice de la plantele neconsumate (rogozuri şi pipiriguri) sau de cioatele care putrezesc treptat, dar şi de origine animală în special povocate de cârtiţe.
Animalele calcă printre tufe, bătătoresc solul, îl dislocă în jurul tufelor şi formează astfel muşuroaiele care pot ajunge la 50-150 cm în diametru şi 30-80 cm în înălţime. Aceasta determină o înţelenire puternică şi formarea unui strat compact ce poate fi foarte greu distrus.
Recomandări :
Pentru combaterea muşuroaielor recomandăm măsuri preventive care trebuiesc aplicate anual, spre sfârşitul perioadei de vegetaţie sau primăvara devreme, folosindu-se grapele obişnuite sau târşitorile. După distrugerea muşuroaielor este obligatorie aplicarea de îngrăşăminte şi supraânsămânţarea cu un amestec de specii perene cu valoare furajeră ridicată.
Curăţirea singură nu este eficientă. Orice măsură de îmbunătăţire a pajiştii trebuie să înceapă cu curăţirea, dar ea trebuie să fie urmată de alte măsuri cum sunt: nivelarea, supraînsămânţarea, fertilizarea, toate urmate de utilizarea corespunzătoare a pajiştilor.

6.2.5 Îmbunătățirea covorului ierbos prin supraînsămânțare a pajiștilor
Asupra covorului ierbos acţionează, concomitent sau în etape, mai mulţi factori de degradare, care provoacă în timp un dezechilibru între speciile componente cu creșterea ponderii speciilor nevaloroase din punct de vedere economic.
În situaţia prezenţei în covorul ierbos a 40-80% specii valoroase furajere care merită a fi menţinute, cea mai economică intervenţie pentru îmbunătăţirea compoziţiei floristice, o constituie supraînsămânţarea.
Prin supraînsămânţare se introduc pe diferite căi unele specii sau soiuri de leguminoase şi graminee perene, bianuale sau anuale, în covorul ierbos existent, pentru asigurarea unei densităţi şi proporţii optime, în scopul sporirii producţiei şi calităţii furajelor. Se realizează astfel, o creştere a duratei economice de valorificare a producţiei unei pajişti sau culturi furajere perene (lucernă, trifoi, etc.) cu cheltuieli minime. Din punct de vedere al suprafeţei pe care se acţionează, se distinge o supraînsămânţare locală (parţială) sau totală. Supraînsămânţarea locală se execută de regulă manual pe pajiştile cu covor ierbos corespunzător, dar care prezintă goluri bine conturate, restrânsă ca arie, pe locurile unde s-a defrişat vegetaţia lemnoasă, s-au scos cioate, a stagnat apă, etc.
De regulă supraînsămânţarea se realizează cu specii valoroase corespunzătoare condiţiilor ecologice specifice și se aplică pentru completarea golurilor din covorul ierbos, ca rezultat al șiroirilor, distrugerii mușuroaielor, nivelărilor, defrișarea vegetației lemnoase. Se mai aplică pe pajiștile cu multe goluri, cu vegetație rărită și de slabă calitate.
Supraînsămânţarea trebuie executată în urma unei mobilizări superficiale a solului, recomandabil primavera, fără a se executa lucrările de mobilizare a solului cu mașini agricol
Supraînsămânțarea pajiștilor pe suprafețele cu gradul de acoperire al covorului ierbos redus se face cu specii din flora locală în mod frecvent se utilizează floare de fân.

6.2.6. Înbunătățirea covorului ierbos prin fertilizare
Se va face o detaliere pentru această lucrare dată fiind complexitatea ei, dar și încadrarea în normele naționale și europene cu privire la respectarea normelor de ecocondiționalitate și respectarea Codului de bune practice agricole.
Structura foarte diversificată a covorului vegetal a pajiştilor permanente, formată din numeroase specii de plante din diverse familii botanice, influenţează şi o diferenţiere puternică a consumului de elemente nutritive al acestor specii de plante. Astfel, speciile cu valoare furajeră ridicată, cum sunt gramineele de pajişti sunt mari consumatoare de azot, iar speciile de leguminoase de pajişti necesită un consum mai mare de fosfor, calciu şi potasiu.
În general, pe pajiştile destinate folosirii directe prin păşunat cu animalele, plantele consumă mai mult azot ca urmare a refacerii acestora de mai multe ori în timpul perioadei de vegetaţie, în funcţie de numărul ciclurilor de păşunat.
În condiţiile pajiştilor folosite ca fâneţe, unde plantele se recoltează mai târziu, scade consumul de azot şi creşte consumul de potasiu şi calciu, acestea având un rol important ca substanţe de rezervă în organele plantelor în vederea creşterii capacităţii de lăstărire a speciilor valoroase de pajişti. Spre sfârşitul fazelor de creştere şi dezvoltare a speciilor de pajişti, respectiv înainte de fructificare, se înregistrează un consum mai redus de fosfor, indiferent de modul de folosire al pajiştilor.
Consumul elementelor nutritive ale speciilor de pajişti este puternic influenţat de numeroşi factori naturali şi tehnologici: gradul de aprovizionare al solurilor în elemente nutritive, evoluţia condiţiilor climatice în timpul perioadelor de vegetaţie (în perioadele cu umiditate mai mare creşte consumul de elemente nutritive faţă de perioada mai secetoasă) şi nivelul de fertilizare aplicat prin măsurile de îmbunătăţire a regimului de nutriţie.
Vegetaţia pajiştilor permanente extrage din sol, pentru realizarea unei tone de masă verde, echivalentul a 4-6 kg azot, 1-2 kg fosfor, 4-5 kg potasiu şi 2-3 kg calciu. După cum se constată, pajiştile permanente consumă cantităţi foarte mari de elemente nutritive din sol, pe care acesta nu le poate asigura în fiecare an şi în cantităţi suficiente.
Ca urmare, fertilizarea pajiştilor constituie una dintre măsurile cele mai importante pentru aprovizionarea în condiţii optime cu elemente nutritive a speciilor cu valoare furajeră ridicată din pajişti, asigurându-se, astfel, menţinerea unui raport echilibrat între aceste specii şi speciile cu valoare furajeră mai scăzută.
Fertilizarea unei pajişti permanente prezintă o serie de particularităţi, cum sunt:
structura diversă de specii floristice impune şi o diferenţiere a tipurilor şi a modului de fertilizare ţinând seama de cerinţele diferite faţă de elementele nutritive ale acestor specii;
speciile din pajişti au un consum de substanţe nutritive continuu şi cu intensităţi diferite pe toată perioada de vegetaţie, ceea ce necesită aplicarea îngrăşămintelor în mod repetat pentru a realiza refacerea vegetaţiei pentru următoarele cicluri de păşunat sau de recoltare prin cosire, dar şi pentru o repartizare uniformă a producţiei în cursul perioadei de vegetaţie;
aplicarea îngrăşămintelor organice sau chimice nu se încorporează în sol, ci la suprafaţa acestuia, direct pe vegetaţia existentă, favorizând o creştere mai mare a coeficientului de folosire a elementelor nutritive faţă de plantele de cultură de pe terenurile arabile; în urma aplicării îngrăşămintelor pe pajişti coeficientul de folosire al azotului este între 80-100% faţă de numai 40-60% la speciile cultivate pe terenurile arabile, la fosfor coeficientul de folosire este de 30-40% pe pajişti şi numai de 15-25% pe terenurile arabile şi la potasiu acest coeficient este de 60-80% pe pajişti şi 25-30% pe terenurile arabile;
În stabilirea sistemului de fertilizare a pajiştilor se ţine seama şi de cantitatea mai mare de substanţă organică şi respectiv a conţinutului de humus ce se acumulează de-alungul anilor faţă de modul de fertilizare al terenurilor arabile;
Aplicarea îngrăşămintelor de pajişti se realizează în mod fracţionat, pe cicluri de recoltare sau de păşunat, ca în cazul folosirii îngrăşămintelor chimice pe bază de azot, sau la intervale mai mari de ani, cum sunt îngrăşămintele pe bază de fosfor şi potasiu şi a celor organice, având ca scop creşterea şi eşalonarea producţiei şi evitarea pierderilor prin levigare (spălarea nutrienţilor pe adâncimea solului);
Fertilizarea pajiştilor permanente are ca scop nu numai asigurarea unor producţii ridicate, constante şi de calitate a furajului pentru alimentaţia animalelor, ci şi asigurarea caracterului de multifuncţionalitate a covorului ierbos pentru protecţia antierozională, a păstrării unui echilibru hidric şi termic între componentele ecosistemului, a păstrării diversităţii speciilor floristice din covorul vegetal ce asigură valoarea peisagistică a mediului şi a creşterii unor bioacumulări de substanţe în sol
Planul sau sistemul de fertilizare al pajiştilor permanente se bazează pe cunoaşterea următoarelor particularităţi specifice acestor culturi:
evidenţierea tipurilor de sol şi a caracteristicilor agrochimice principale ale acestora: reacţia solului (pH), gradul de saturaţie în baze (V%), conţinutul în humus, conţinutul în elemente nutritive (P, K, Ca, Al, Na);
cunoaşterea compoziţiei floristice a covorului ierbos, în special a speciilor cu valoare furajeră ridicată (graminee şi leguminoase de pajişti), cât şi al celorlalte specii care pot influenţa vegetaţia speciilor valoroase, dar şi sănătatea şi producţiile animalelor;
gradul de fertilizare al pajiştilor şi a modului de aplicare a diferitelor tipuri de îngrăşăminte se realizează diferenţiat în funcţie şi de condiţiile climatice ale zonei:, ecartul altitudinal al fiecărei suprafeţe de pajişte, durata sezonului sau perioadei de vegetaţie şi modul de valorificare a producţiei pajiştilor (prin păşunat sau cosire în regim de fâneaţă).
Fertilizarea pajiştilor cu îngrăşăminte chimice
Administrarea în doze moderate şi echilibrate a îngrăşămintelor chimice, aplicate în funcţie de caracteristicile agrochimice ale solului, de nivelul de producţie şi modul de folosinţă, se reflectă în creşterea productivităţii pajiştilor, în calitatea furajului şi al sporirii numărului de animale (capacitatea de păşunat sau încărcătura de animale) pe unitatea de suprafaţă concesionată.
Dintre îngrăşămintele chimice folosite, îngrăşămintele cu azot sunt cel mai des folosite pe pajişti datorită următoarelor particularităţi:
realizarea unor sporuri mari de producţie (50-150 kg masă verde pentru 1 kg substanţă activă de îngrăşământ cu azot);
creşterea conţinutului în proteină brută a furajului,
sporirea calităţii produselor animaliere.

Date orientative privind fertilizarea pajiştilor permanente cu îngrăşăminte chimice (kg/ha/an s.a.)

Tipul de pajiște N*
P2O5 P*)
K2O (K*)
Festuca valesiaca 100-200 50-60 (20-25) –
Festuca rupicola 100-200 50-60 (20-25) 50-60 (40-50)
Agrostis capillaris 150-200 75-100 (35-45) 75-100 (60-80)
productive 100-150 50-75 (20-35) 50-75 (40-60)
slabe 150 75 (50) 75 (60)
Festuca rubra 200 100 (45) 100 (80)
Nardus stricta 100 50 (20) 50 (40)
Festuca airoides 100-200 50-60 (20-25) –
*) substanţă activă (s.a.)

Din acest tabel se constată că raportul optim între elementele fertilizante (N-P-K) în cazul pajiştilor permanente este de 2-1-1, considerându-se că la două părţi azot revine o parte fosfor şi o parte potasiu.
Importanţa aplicării îngrăşămintelor cu azot este evidenţiată şi de efectul acestora asupra duratei sezonului de păşunat şi a producţiilor animaliere: prin aplicarea unui kg de azot se asigură în plus o zi de păşunat, un kg/ha greutate vie sau o cantitate de 15 l de lapte.
Caracterizarea aprovizionarii solului cu azot
Principala sursa de aprovizionare a plantelor cu azot este materia organica din sol care obisnuit inmagazineaza peste 90% din rezerva totala de azot din stratul analizat. Sub actiunea microorganismelor din sol are loc mineralizarea materiei organice cu eliberarea sub forma de amoniac (procesul de amonificare) apoi acesta este oxidat si transformat in nitrati (procesul de nitrificare) ambele forme accesibile plantelor, dar totodata si usor levigabile, in special cea de-a doua forma care nu este fixata in nici-un compus mineral sau organic din sol. Acest proces prin care azotul este puternic levigat, ingreuneaza aprecierea asigurarii potentiale a plantelor cu azot, ceea ce impune necesitatea calcularii unui indice sintetic IN- indicele azot cu ajutorul formulei IN = (H x V)/100 : H-humusul % si V- gradul de saturatie cu baze %.
Indicele cu azot ajuta la diferentierea dozelor de ingrasaminte chimice cuazot si a dozelor de ingrasaminte organice, acestea fiind invers proportionale cu ultimele (dozele scad pe masura ce creste valoarea IN).
Intervalul pH Semnificatia reactiei dupa valorile pH Parcela
Sub 5,01 Puternic acida 21,38,90
5,01-5,80 Acida 1,2,3,12,27,35,37,39,40,42,52,53,54,55,58,59,62,64,66,67,80,85,87
5,81-6,80 Slab acida 10,11,13,14,15,18,19,20,22,24,25,26,28,29,30,31,32,33,34,36,41,43,44,45,46,47,48,49,50,51,56,57,60,61,63,65,68,69,70,71,72,73,74,75,76,77,78,79,81,86,88,89.
6,81-7,20 Neutra 4,8,17,23,83,84,
7,21-8,40 Slab alcalina 5,6,7,9,16,82
Peste 8,41 Alcalina –

Analizand cartograma agrochimica pentru pH se constata ca din punct de vedere al reactiei solului, situatia se prezinta astfel:
Pe suprafata de 17.53 ha reactia solului este puternic acida
Pe suprafata 204.16 ha reactia solului este acida
Pe suprafata de 721.05 ha reactia solului este slab acida
Pe suprafata de 33.73 ha reactia solului este neutra
Pe suprafata de 48.53 ha reactia solului este slab alcalina
Administrarea îngrăşămintelor cu azot se realizează în fiecare an de vegetaţie şi fracţionat, în funcţie de modul de folosinţă. Astfel, pe pajiştile permanente folosite prin păşunat doza anuală se fracţionează în doze de 30-50 kg/ha N (substanţă activă), aplicate primăvara devreme şi după fiecare ciclu de păşunat. În condiţiile pajiştilor folosite ca fâneaţă dozele de azot se aplică în două fracţii: 2/3 din doză primăvara devreme şi 1/3 din doză după prima cosire pe pajiştile din zonele mai secetoase; în două părţi egale (primăvara devreme şi după prima cosire) în zona pajiştilor de dealuri umede şi premontane. În zonele în care se doreşte începerea păşunatului mai devreme pentru mărirea duratei sezonului de păşunat, pe unele parcele, aplicarea fertilizării cu azot (jumătate din doza anuală) se poate face şi toamna.
Intervalul IN Situatia aprovizionarii cu azot Parcela
Sub 2,0 Scazuta 5,6,7,8,9,19,21,28,29,33,34,35,37,38,39,40,42,44,53,54,55,57,58,59,63,67,73,80,82,83,84,85,87,89,90
2,01-4,0 Mijlocie 1,2,3,4,10,11,12,12,15,16,17,18,19,20,22,23,24,25,26,27,30,31,32,36,31,41,43,45,46,47,48,49,50,51,52,56,60,61,62,64,65,66,68,69,70,71,72,74,75,76,77,78,79,81,86,88
4,1-6,0 Buna 14
Peste 6,1 Foarte buna –

In practica agrochimica folosirea acestui indicator sintetic este motivata si de faptul ca aportul de azot din sol se coreleaza pozitiv cu continutul de humus si saturatia cu baze din sol.
Analizand valorile IN se constata urmatoarele:
– Pe suprafata de 302.85 ha este slab aprovizionata cu azot.
– Pe suprafata de 741.35 ha este mijlociu aprovizionata cu azot.
– Pe suprafata de 5.8 ha este bine aprovizionata cu azot.
Fertilizarea cu îngrăşăminte pe bază de fosfor pe pajiştile permanente are un rol important în metabolismul plantelor (participă la sinteza proteinelor şi facilitează asimilarea altor elemente nutritive), măreşte rezistenţa la îngheţ a plantelor şi scurtează perioada de vegetaţie a unor specii de plante. Pentru animale fosforul constituie un element principal al ţesuturilor din sistemul osos, duce la creşterea producţiei de lapte şi la menţinerea stării de sănătate a animalelor.
Îngrăşămintele cu fosfor nu se administrează singure, ci împreună cu cele pe bază de azot şi eventual cu potasiu, deoarece eficienţa acestora creşte pe măsura creşterii conţinutului de azot în sol. De asemenea, compoziţia chimică a nutreţului în urma aplicării îngrăşămintelor cu fosfor, duce la creşterea conţinutului de fosfor în plantele de pajişti şi la îmbunătăţirea raportului P:Ca.
Epoca optimă de administrare a îngrăşămintelor cu fosfor este toamna, şi se aplică o dată la 2-3 ani, în doze recomandate de 50-70 kg/ha (substanţă activă).
P-al (ppm) Starea de asigura-
re a solului cu
fosfor mobil Parcela
Sub 8 Foarte scazuta 21,38,53
8,1-18,0 Scazuta 1,2,3,4,5,6,7,8,9,11,12,13,15,16,17,18,19,20,22,23,24,25,26,28,29,30,31,32,33,34,36,39,41,43,44,45,46,47,48,49,50,51,52,55,56,57,58,60,61,63,66,67,68,69,70,71,72,73,74,75,76,77,78,79,80,81,82,84,85,86,87,88,90
18,1-36,0 Mijlocie 10,14,27,35,37,40,42,54,59,62,64,65,83,89
36,1-72,0 Bun 1
Peste 72 Foarte bun –

Din cartograma și din situația sintetică agrochimică întocmită pentru caracterizarea asigurarii solului cu fosfor, rezultă urmatoarele :
Pe suprafata de 15.00 ha continutul de fosfor este foarte scazuta
Pe suprafata de 915.85 ha continutul de fosfor este scazuta
Pe suprafata de 105.25 ha continutul de fosfor este mijlociu
Pe suprafata de 13.9 ha continutul de fosfor este bun.

Îngrăşămintele cu potasiu au rol important în creşterea capacităţii fotosintetice a plantelor (în sinteza clorofilei şi a nitraţilor de carbon) şi în sporirea rezistenţei plantelor la iernare, iar în cazul animalelor potasiu menţine funcţiile vitale ale celulelor la nivel normal. În cazul pajiştilor permanente aplicarea îngrăşămintelor cu potasiu se face împreună cu îngrăşămintele cu azot şi fosfor, iar epoca de administrare este o dată la 2-3 ani. În funcţie de condiţiile naturale staţionale şi de starea de vegetaţie a pajiştilor permanente dozele de îngrăşământ cu potasiu recomandate se situează între 40-80 kg/ha (substanţă activă).
KAL
(soluri cu textura mijlocie) Starea de asigurare
a solului cu potasiu
mobil Parcela
Sub 66 Scazuta –
66,1-132,0 Mijlocie 1,2,3,11,15,18,19,25,26,27,28,30,32,35,36,37,39,41,43,44,48,53,54,57,59,61,62,63,64,65,66,67,68,69,71,73,75,76,77,78,85,87,88,90
132,1-200 Mare 4,6,7,8,9,10,12,13,16,17,20,22,23,29,31,33,34,38,40,42,45,46,47,49,50,51,52,54,55,56,58,60,70,72,74,79,81,82,83,84,86,89,
Peste 200 Foarte mare 5,14,21,24,80

Analizand cartograma si situatia sintetica agrochimica pentru potasiu se constata urmatoarele nivele de asigurare a solurilor :
Pe suprafata de 503.74 ha continutul de potasiu este mijlociu.
Pe suprafata de 486.76 ha continutul de potasiu este mare.
Pe suprafata de 34.5 ha continutul de potasiu este foarte mare.

 

Materia organica din sol
Deși reprezintă o parte relativ mică comparativ cu restul fazei solide a solului, substanța organicș îndeplinește un rol extrem de important prin funcțiile sale fizico-chimice sau biologice, servind ca sursă energetică pentru flora microbiană și ca factor de care depinde în mare parte starea de fertilitate a solului. Constituenții săi sunt resturi de plante și animale, organisme vii din sol, diverși compuși sintetizați de microorganisme , un mare numar de substanțe ce rezultă ca secreții radiculare sau din descompunerea substanței organice nehumificate ; substanțe organice specifice solului (humusul) ; substanțe intermediare de descompunere a resturilor vegetale sau animale (acizi organici, aminoacizi, glucide, grăsimi,rășini, aldehide,chinone, fenoli, substanțe enzimatice etc.).
Situatia sintetica a humusului
Clasa de asigurare cu humus Clasa de asigurare cu humus Parcela
Foarte scazuta <1.0 –
Scazuta 1.1-2.0 5,6,7,8,9,19,21,28,33,34,35,38,40,44,53,63,80,82,83,84,85,87
Mijlocie 2.1-4.0 1,2,3,4,10,11,12,13,15,16,17,18,20,22,23,25,26,27,28,30,31,32,36,37,39,41,42,43,45,46,47,48,49,50,51,52,54,55,56,57,58,59,60,62,64,65,66,67,68,69,70,71,72,73,74,75,76,77,78,79,86,88,89,90
Ridicata 4.1-8.0 14,24,61,81
Foarte ridicata >8.0 –

Analizand cartograma si situatia sintetica agrochimica pentru humus se constata urmatoarele nivele de continut :
Pe suprafata de 188.0 ha continutul de humus este scazut;
Pe suprafata de 739.26 ha continutul de humus este mijlociu.
Pe suprafata de 97.74 ha continutul de humus este ridicat

Fertilizarea ca metodă de îmbunătăţire a covorului ierbos
Toate tipurile de pajişti care s-au degradat datorită lipsei aplicării îngrăşămintelor răspund pozitiv la fertilizare, cu condiţia să aibă în covorul ierbos peste 70-80 % specii valoroase furajere.
Prin fertilizare adecvată se pot îmbunătăţi pajiştile de deal şi munte cu climat mai umed care sunt dominate de Nardus stricta (ţăpoşică, părul porcului) ce pot deveni pajişti mai valoroase de Agrostis capillaris, Festuca rubra, Alopecurus pratensis, Poa pratensis şi altele. De asemenea, fertilizarea în limite optime şi proporţie adecvată contribuie la menţinerea unui echilibru între gramineele şi leguminoasele perene din pajişti cât şi la supravieţuirea speciilor noi introduse prin supraînsămânţare în covorul ierbos sau reînsămânţare în cazul pajiştilor semănate sau temporare.
-Fertilizare organică.
Resurse de îngrăşăminte pentru utilizatorii de pajişti permanente existentă cu precădere în cadrul fermelor sau gospodăriilor crescătorilor de animale o constituie îngrăşămintele organice: gunoiul de grajd, compostul, tulbureala, urina animalelor. În anumite situaţii, târlirea cu animalele în perioada de păşunat devine cea mai ieftină şi eficientă metodă de fertilizare. Realizarea însă a unei îmbunătăţiri echilibrate cu elemente nutritive a speciilor de pe pajişti se poate realiza numai în condiţiile aplicării şi de fertilizanţi pe bază de îngrăşăminte chimice prin care se realizează sporuri mari de producţie faţă de oricare din culturile agricole semănate în terenurile arabile (70-100 kg masă verde de pajişti la 1 kg îngrăşământ substanţă activă).
Fertilizarea pajiştilor cu gunoi de grajd
Îngrăşămintele organice, şi mai ales gunoiul de grajd, prin calitatea lor de îngrăşăminte complete, au un efect puternic asupra însuşirilor fizico-chimice şi biologice ale solului, influenţând consumul elementelor nutritive de către plantele de pajişti cu efecte directe asupra producţiei şi calităţii furajului. Dintre aceste îngrăşăminte gunoiul de grajd este cel mai des folosit în agricultură datorită conţinutului ridicat de elemente nutritive: 1 tonă de gunoi de grajd conţine 4-5 kg N, 2-3 kg P2O5, 6-7 kg K2O, 2-3 kg CaO, 1,3-1,5 kg MgO, 0,3-0,5 kg . Calitatea gunoiului de grajd depinde de specia de animale de la care provine, cel mai bogat în elemente fertilizante fiind gunoiul de ovine urmat de cel de cabaline şi bovine, iar cel mai sărac este cel de porcine. Deoarece fertilizarea se realizează direct pe vegetaţia pajiştilor permanente, este obligatorie folosirea gunoiului de grajd bine fermentat, aceasta realizându-se în platforme special amenajate pe o durată de 3-5 luni de la depozitare, timp în care se pierde 25-30% din greutatea iniţială.
Cantitatea administrată de gunoi de grajd este în funcţie de compoziţia floristică a pajiştilor, de stadiul de degradare a acestora, de gradul de intensivizare a pajiştilor şi de cantitatea de gunoi de grad disponibilă în fermă sau în gospodăria crescătorilor de animale. Din acest punct de vedere dozele recomandate variază în limite foarte largi, respectiv între 20-40 t/ha. Astfel, fertilizarea cu 20 t/ha echivalează cu cca 90 kg/ha substanţă activă de azotat de amoniu (sau 300 kg/ha substanţă brută) şi 200 kg/ha superfosfat. Aplicarea unor cantităţi mai reduse au un efect foarte scăzut, iar la norme mai mari folosirea gunoiului poate deveni neeficientă.
Epoca optimă de administrare are influenţe puternice asupra producţiei pajiştilor. În acest sens administrarea gunoiului de grajd toamna, după încheierea vegetaţiei, este cea mai recomandată, în comparaţie cu aplicarea în perioada de primăvară. În zonele mai umede, unde se înregistrează cantităţi mai mari de precipitaţii, gunoiul de grajd se poate aplica şi primăvara, mai ales pe pajiştile folosite ca fâneaţă. De asemenea, gunoiul de grajd este mai bine valorificat când se administrează împreună cu doze mici de îngrăşăminte chimice. Efectul cel mai important al aplicării gunoiului de grajd se constată asupra îmbunătăţirii compoziţiei floristice a covorului ierbos şi a calităţii furajului datorită creşterii proporţiei speciilor de leguminoase perene, care la rândul lor fixează azotul atmosferic produs prin simbioză aprovizionând cantitatea de nutrienţi din sol.
Fertilizarea cu gunoi de grajd se face la 3-4 ani de zile, având următoarea graduare a sporurilor de producţie în timpul anilor de vegetaţie: în primul an 40%, în anul al doilea 30%, în anul al treilea 20%, în anula al patrulea 10%.

Studiu privind utilizarea îngrăşămintelor organice
La elaborarea planurilor de fertilizare, pe baza practicii caracteristicilor agrochimice ale solurilor la nivel de ,,Unitate de sol” şi conţinutului de azot mineral pe profilele de sol reprezentative, gestionarea produselor organice reziduale (gunoiul de grajd provenit de la bovine) are în vedere:
numărul de animale pe ha şi cantitatea de gunoi de grajd;
folosinţa terenurilor cultivate;
limitarea cantităţii de azot provenit din doza de îngrăşământ organic este de 170 kg .
Pe baza datelor generale privind numărul de animale, suprafaţa agricola, a principiilor agrochimice privind gestionarea şi utilizarea ingrăşămintelor naturale şi minerale se va răspunde la aspecte generale şi la nivel de ferma agricolă în ceea ce priveşte suprafaţa de teren disponibil pentru aplicarea gunoiului provenit din zootehnie, capacitatea de stocare a bălegarului şi aportul de elemente nutritive din bălegar care diminuează sau inlocuieste cantitatea de îngrăşăminte chimice cu azot .
Starea de asigurare este prezentata mai jos cat si pe cartograme.
Nr.
parcela PH IN P K
1 Acida Mijlocie Buna Mijlocie
2 Acida Mijlocie Slaba Mijlocie
3 Acida Mijlocie Slaba Mijlocie
4 Neutra Mijlocie Slaba Buna
5 Slab alcalina Slaba Slaba Foarte buna
6 Slab alcalina Slaba Slaba Buna
7 Slab alcalina Slaba Slaba Buna
8 Neutra Slaba Slaba Buna
9 Slab alcalina Slaba Slaba Buna
10 Slab acida Mijlocie Mijlocie Buna
11 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
12 Acida Mijlocie Slaba Buna
13 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
14 Slab acida Buna Mijlocie Foarte buna
15 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
16 Slab alcalina Mijlocie Slaba Buna
17 Neutra Mijlocie Slaba Buna
18 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
19 Slab acida Slaba Slaba Mijlocie
20 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
21 Puternic acida Slaba Foarte slaba Foarte buna
22 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
23 Neutra Mijlocie Slaba Buna
24 Slab acida Mijlocie Slaba Foarte buna
25 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
26 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
27 Acida Mijlocie Mijlocie Mijlocie
28 Slab acida Slaba Slaba Mijlocie
29 Slab acida Slaba Slaba Buna
30 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
31 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
32 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
33 Slab acida Slaba Slaba Buna
34 Slab acida Slaba Slaba Buna
35 Acida Slaba Mijlocie Mijlocie
36 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
37 Acida Slaba Mijlocie Mijlocie
38 Puternic acida Slaba Foarte slaba Buna
39 Acida Slaba Slaba Mijlocie
40 Acida Slaba Mijlocie Buna
41 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
42 Acida Slaba Mijlocie Buna
43 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
44 Slab acida Slaba Slaba Mijlocie
45 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
46 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
47 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
48 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
49 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
50 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
51 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
52 Acida Mijlocie Slaba Buna
53 Acida Slaba Foarte slaba Mijlocie
54 Acida Slaba Mijlocie Buna
55 Acida Slaba Slaba Buna
56 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
57 Slab acida Slaba Slaba Mijlocie
58 Acida Slaba Slaba Buna
59 Acida Slaba Mijlocie Mijlocie
60 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
61 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
62 Acida Mijlocie Mijlocie Mijlocie
63 Slab acida Slaba Slaba Mijlocie
64 Acida Mijlocie Mijlocie Mijlocie
65 Slab acida Mijlocie Mijlocie Mijlocie
66 Acida Mijlocie Slaba Mijlocie
67 Acida Slaba Slaba Mijlocie
68 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
69 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
70 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
71 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
72 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
73 Slab acida Slaba Slaba Mijlocie
74 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
75 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
76 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
77 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
78 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
79 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
80 Acida Slaba Foarte slaba Foarte buna
81 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
82 Slab alcalina Slaba Slaba Buna
83 Neutra Slaba Mijlocie Buna
84 Neutra Slaba Slaba Buna
85 Acida Slaba Slaba Mijlocie
86 Slab acida Mijlocie Slaba Buna
87 Acida Slaba Slaba Mijlocie
88 Slab acida Mijlocie Slaba Mijlocie
89 Slab acida Slaba Mijlocie Buna
90 Puternic acida Slaba Slaba Mijlocie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PLAN DE FERTILIZARE

PARCELA DE FERTILIZARE Suprafaţa ha
Cultura Recolta scontată t/ha MV(masa verde- 1 to MV = 1/5 MU (masa uscata) Analiza solului Ingrăşământ natural t/ha necesar Amendamente to/ha Necesarul de nutrienţi pentru cultură, kg/ha
sa/ha
pH H2O V% Humus% IN PAL, ppm KAL ppm
N P2O5 K2O
1 2 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 13.9 Ps 4 5.43 77.71 3.24 2.51 38 110 30.21 – 127 2 35
2 12.9 Ps 4 5.68 81.21 3.28 2.66 15 100 29.72 – 127 26 37
3 3.2 Ps 4 5.67 76.13 3.02 2.30 11.8 105 30.99 – 127 32 36
4 6.1 Ps 4 6.89 95.90 3.97 3.81 18 160 27.27 – 127 21 27
5 11.5 Ps 4 7.50 96.0 1.40 1.34 18 210 41.21 – 127 21 24
6 5.3 Ps 4 7.30 98.0 1.58 1.55 15 170 38.83 – 127 26 26
7 10.2 Ps 4 7.40 96.20 1.31 1.26 16 155 42.33 – 127 24 28
8 6.9 Ps 4 7.15 100 1.65 1.65 16.6 175 37.90 – 127 23 26
9 15 Ps 4 8.03 93.20 1.75 1.63 16.5 150 38.08 – 127 23 28
10 4 Ps 4 5.82 87.84 3.55 3.12 20.0 160 27.47 – 127 17 27
11 43 Ps 4 6.71 91.42 3.58 3.27 14 120 30.29 – 127 28 33
12 8 Ps 4 5.70 84.20 3.20 2.69 16 150 28.53 – 127 24 28
13 6.7 ps 4 6.40 91.2 3.80 3.47 17 190 29.89 – 127 22 25
14 5.8 Ps 4 6.52 91.52 4.85 4.44 19 260 28.43 – 127 19 21
15 5.5 Ps 4 6.55 91.70 3.75 3.44 15 120 29.94 – 127 26 33
16 4.7 Ps 4 8.20 93.20 3.50 3.26 9.8 145 21.43 – 127 36 29
17 10.3 Ps 4 7.20 100 2.20 2.2 11 150 33.75 – 127 34 28
18 18.1 Ps 4 6.47 92.02 2.70 2.48 10 120 31.43 – 127 36 33
19 6.6 Ps 4 6.67 97.98 1.34 1.31 10.2 80 38.09 – 127 36 40
20 8.3 Ps 4 6.69 97.91 2.74 2.68 13.0 160 29.66 – 127 30 27
21 8.2 Ps 4 5.01 73.53 1.40 1.03 4.8 250 9.46 – 127 50 22
22 2.8 Ps 4 6.80 93.52 3.93 3.68 16.5 140 29.50 – 127 23 29
23 4.6 Ps 4 7.09 100 3.20 3.2 10.8 180 30.45 – 127 34 25
24 5.4 Ps 4 6.59 91.17 4.32 3.94 12.8 300 29.09 – 127 30 17
25 21 Ps 4 6.04 89.88 3.74 3.36 9.8 80 26.99 – 127 36 40
26 13 Ps 4 5.87 87.92 3.95 3.47 16 130 26.79 – 127 24 31
27 2.9 Ps- 4 5.20 72.20 3.20 2.31 19 130 30.95 – 127 19 31
28 4.1 Ps- 4 6.28 93.61 1.88 1.76 12.8 90 33.87 – 127 30 39
29 6.6 Ps- 4 6.44 93.22 2.18 2.03 12.6 180 32.24 – 127 31 25
30 4.2 Ps- 4 6.51 93.11 2.74 2.55 13.4 110 30.07 – 127 29 35
31 2.2 Ps- 4 6.71 96.67 2.63 2.54 13.1 150 30.10 – 127 30 28
32 3 Ps- 4 6.21 93.28 2.44 2.28 11.6 95 31.07 – 127 33 38
33 11.95 Ps- 4 6.01 93.94 1.20 1.13 11.8 160 40.72 – 127 32 27
34 15.9 Ps- 4 6.08 93.84 1.90 1.78 11.5 165 33.74 – 127 33 27
35 3 Ps- 4 5.30 65.22 2.03 1.32 20.3 120 37.26 1.06 127 17 33
36 3.7 Ps- 4 6.25 90.63 3.67 3.33 11.3 90 27.05 – 127 33 39
37 7.3 Ps- 4 5.25 65.41 2.30 1.50 18.7 110 35.33 1.01 127 20 35
38 5.6 Ps- 4 5.05 63.60 1.35 0.86 5.90 200 10.38 1.53 127 47 24
39 2.93 Ps- 4 5.15 60.61 2.15 1.30 17.9 130 37.51 2.26 127 21 31
40 6.41 Ps- 4 5.18 62.08 2.09 1.30 19.4 140 41.05 1.84 127 18 29
41 3.8 Ps-Fn 4 6.30 88.21 3.51 3.10 10.8 100 27.51 – 127 34 37
42 6.2 Ps- 4 5.29 65.15 2.22 1.09 19.3 135 44.48 1.09 127 18 30
43 43.85 Ps- 4 6.21 89.93 3.50 3.15 10.3 95 27.40 – 127 35 39
44 37.9 Ps- 4 6.15 88.74 1.88 1.67 11.4 100 34.53 – 127 33 37
45 78.25 Ps- 4 6.19 88.64 2.51 2.22 11.7 145 31.33 – 127 32 29
46 7 Ps- 4 6.20 90.61 2.61 2.36 10.8 150 30.75 – 127 34 28
47 16.3 Ps- 4 6.22 90.63 2.70 2.45 12.7 155 30.42 – 127 31 28
48 8.73 Ps- 4 6.25 91.51 2.81 2.57 12.5 115 30.00 – 127 31 34
49 24.97 Ps- 4 6.30 92.12 2.71 2.50 12.0 135 30.24 – 127 32 30
50 3 Ps- 4 6.32 92.18 2.82 2.60 13.5 140 29.91 – 127 29 29
51 4 Ps- 4 6.35 92.07 2.56 2.36 14.1 145 30.75 – 127 28 29
52 3 Ps- 4 5.65 82.50 3.31 2.73 16 140 28.42 – 127 24 29
53 1.22 Ps- 4 5.30 71.74 1.80 1.29 8 100 36.92 – 127 42 37
54 5.38 Ps- 4 5.10 66.08 3.08 2.03 19.2 135 32.24 1.23 127 19 30
55 13.40 Ps- 4 5.18 66.40 3.01 2.00 17.4 150 32.40 1.12 127 22 28
56 10.88 Ps- 4 6.35 90.6 2.93 2.65 12.8 140 30.85 – 127 30 29
57 9.12 Ps- 4 6.37 90.68 2.22 2.01 14.2 105 32.35 – 127 28 36
58 19 Ps- 4 5.44 72.51 2.80 2.03 17.1 145 32.24 – 127 22 29
59 6 Ps- 4 5.61 73.09 2.75 2.00 22 105 32.40 – 127 15 36
60 8.29 Ps- 4 6.30 92.40 3.61 3.33 16.9 165 28.09 – 127 23 27
61 60.14 Ps- 4 6.45 91.25 4.20 3.83 17.5 130 29.26 – 127 22 31
62 36.92 Ps- 4 5.70 77.25 2.81 2.17 21.3 100 31.55 – 127 16 37
63 9 Ps- 4 6.39 90.21 2.08 1.88 14.3 125 33.09 – 127 28 32
64 4 Ps- 4 5.77 77.35 2.73 2.11 20.8 95 31.84 – 127 15 38
65 9.31 Ps- 4 5.85 86.21 2.61 2.25 19.4 90 31.20 – 127 18 39
66 5.94 Ps- 4 5.21 76.14 3.00 2.28 17 120 31.07 – 127 22 33
67 4.75 Ps- 4 5.17 76.85 2.51 1.93 15.8 110 32.79 – 127 24 35
68 3.21 Ps- 4 6.20 90.20 3.01 2.72 13.7 130 30.64 – 127 28 31
69 10.79 Ps- 4 6.41 90.41 2.71 2.45 14.0 130 30.42 – 127 28 31
70 13 Ps- 4 6.50 91.51 2.63 2.41 11.9 135 31.69 – 127 32 30
71 6.2 Ps- 4 6.59 91.28 2.73 2.49 12.6 110 31.40 – 127 31 35
72 25.2 Ps- 4 6.43 91.14 2.35 2.14 10.6 135 31.69 – 127 35 30
73 8.33 Ps- 4 6.45 91.80 2.15 1.97 10.9 95 32.56 – 127 34 38
74 50.60 Ps- 4 6.66 92.65 2.94 2.72 11 160 29.54 – 127 34 27
75 6.67 Ps- 4 6.47 91.28 2.66 2.43 12.1 120 30.49 – 127 32 33
76 6.31 Ps- 4 6.55 92.41 2.55 2.36 11.5 100 31.89 – 127 33 37
77 7.65 Ps- 4 6.49 92.90 2.41 2.24 10.3 125 31.24 – 127 35 32
78 4.90 Ps- 4 6.50 93.31 2.71 2.53 10.7 90 30.14 – 127 33 39
79 2.61 Ps- 4 6.55 92.35 2.85 2.63 13.6 150 29.81 – 127 29 28
80 3.60 Ps- 4 5.11 63.29 1.72 1.09 5.5 210 9.20 1.62 127 49 24
81 26.40 Ps- 4 6.63 90.80 4.41 4.00 18 150 29.00 – 127 21 28
82 1.83 Ps- 4 8.15 93.6 1.80 1.68 17.7 160 37.65 – 127 21 27
83 2.17 Ps- 4 6.90 90.80 1.44 1.31 18.2 180 41.62 – 127 20 25
84 3.66 Ps- 4 7.07 100 1.55 1.55 16.8 185 38.83 – 127 23 25
85 25.80 Ps- 4 5.5 71.50 1.75 1.25 9.6 120 37.44 – 127 37 33
86 14.20 Ps- 4 6.28 89.69 2.90 2.60 15.6 140 28.80 – 127 25 29
87 8.41 Ps- 4 5.6 71.20 1.90 1.35 8.8 110 36.21 – 127 40 35
88 2.73 Ps- 4 6.30 89.20 2.70 2.41 16.2 125 29.43 – 127 24 32
89 5.86 Ps- 4 5.35 65.69 2.41 1.58 18.5 150 41.33 0.96 127 20 28
90 3.73 Ps- 4 5.09 65.12 2.29 1.49 16.6 100 38.77 1.08 127 23 37

Ps= pasune
DN= Directiva nitrati
Recolta scontată este exprimata in masa uscata
Calculul ingrasamantului organic;
NIO,t/ha=(a+a/IN)(Rs/b)(1,45-8/A)(0,45/Nt) de unde a=40, b=12,5, Nt=0,32

Târlirea
Târlirea reprezintă un mod de fertilizare a pajiştilor care se execută direct cu animalele. Astfel animalele, care sunt ţinute închise în perioada de odihnă peste zi dar mai ales în timpul nopţii, lasă pe sol însemnate cantităţi de dejecţii lichide şi solide.
Astfel de terenuri se întâlnesc des în jurul saivanelor, a stânelor. Se pune deci problema folosirii acestor dejecţii în scopul sporirii valorii pajiştilor, a producţiilor, cu atât mai mult cu cât cantitatea acestor dejecţii este considerabilă.
Pentru a se realiza fertilizarea prin târlire animalele sunt ţinute mai multe nopţi pe acelaşi teren, în nişte locuri îngrădite, numite târle.
Suprafaţa strungii, târlei, se calculează în raport cu specia sau numărul animalelor.
S = N x s
unde: – s = este suprafaţa rezervată unui animal;
N = numărul de animale din turmă.
Târlirea se execută pe întreg sezonul de păşunat cu o intensitate de maximum 2-3 nopţi o oaie/1mp. pe pajişti cu covor vegetal valoros, sau 4-6 nopţi o oaie /1mp. pe pajişti degradate.
Târlirea se execută cu toate speciile de animale, revenind ca echivalent 2-3 nopţi 1UVM/6mp. pe pajişti valoroase sau 4-6 nopţi pe pajişti degradate.
Depăşirea pragului de 6-8 nopţi o oaie/1mp. sau 1UVM/6mp. duce la degradarea accentuată a covorului vegetal prin apariţia speciilor de buruieni nitrofile (ştevia, urzica, etc.) cât şi la poluarea apelor, solului, peisajului, îmbolnăvirea animalelor şi alte neajunsuri.
În nopţile în care se realizează târlirea se acumulează cantităţi suficiente de elemente nutritive, care să determine sporirea procentului de participare în covorul ierbos a unor specii cu valoare foarte mare cum sunt: Lolium perenne, Trifolium repens, Trifolium pratense.
Menţinerea animalelor pe târlă se realizează cu ajutorul unor garduri mobile numite porţi de târlire (sau ţarcuri, oboare, garduri). Acestea au 3-4m lungime, 1,3m înălţime fiind prevăzute cu 4-5 bare orizontale şi şipci oblice pentru asigurarea rezistenţei.
Efectul târlirii se resimte 2-5 ani. Astfel prin mutarea succesivă a târlei, în sezonul de păşunat (în decursul unui an), se poate fertiliza o suprafaţă destul de mare de pajişt.

Nota: Conform Directivei Nitrati ingrasamantul natural admis la ha. = 33 to pentru perioada de 4 ani.
Ps= pasune DN= Directiva nitrati Recolta scontată este exprimata in masa uscata
Calculul ingrasamantului organic; NIO,t/ha=(a+a/IN)(Rs/b)(1,45-8/A)(0,45/Nt) de unde a=40, b=12,5, Nt=0,32

Coeficienţi de accesibilitate a nutrienţilor din bălegarul animalier
în primul an de la momentul aplicării în sol
Tipul de bălegar Metoda de aplicare
Încorporare imediată
în sol Împrăştiere pe întreaga suprafaţă de teren Irigare
N P2O5 K2O N P2O5 K2O N P2O5 K2O
Bălegar animalier în stare solidă
Vaci pentru lapte 0,45 0,55 0,75 0,35 0,45 0,65 * * *
Vaci pentru carne 0,45 0,55 0,75 0,35 0,45 0,65 * * *
Ovine (oi, ţapi) 0,45 0,55 0,75 0,35 0,45 0,65 * * *
Cai 0,45 0,55 0,75 0,35 0,45 0,65 * * *
(toate categoriile) 0,35 0,55 0,75 0,35 0,45 0,65 * * *
Bălegar animalier în stare lichidă
Vaci pentru lapte 0,55 0,55 0,75 0,35 0,45 0,75 0,25 0,45 0,75
Vaci pentru carne 0,55 0,55 0,75 0,35 0,45 0,75 0,25 0,45 0,75
* Nu se poate aplica

Obligațiile fermierului pentru prevenirea poluării cu nitrați a solului și a apelor de suprafață și subterane
1. Obligaţiile fermierului, administratorului exploataţiei agricole sau proprietarului cu privire la acţiunile de fertilizare a terenurilor cuprinse în ZVN declarată şi în ZPVN:
– toţi agricultorii trebuie să respecte programul de acţiune în exploataţiile, fermele sau proprietăţile deţinute în ZVN sau ZPVN;
– fiecare fermier, administrator al exploataţiei agricole sau proprietar va stabili împreună cu inspectorul desemnat (reprezentantul OSPA, alt specialist în domeniul managementului pentru ZVN/ZPVN) plan de fertilizare pentru fiecare parcelă;
– toţi agricultorii vor completa anexele cu evidenţa acţiunilor de fertilizare şi alte tratamente chimice aplicate pe fiecare parcelă;
– toţi agricultorii vor păstra certificatele de calitate ale îngrăşămintelor şi pesticidelor procurate şi utilizate pe terenurile agricole deţinute;
– toate acţiunile se referă la anul agricol pentru ZVN/ZPVN, respectiv
19 decembrie (anul în curs) – 18 decembrie (anul viitor);
– toţi agricultorii vor respecta planul de aplicare pe terenurile agricole a fertilizanţilor (îngrăşămintelor ) organici (bălegar, composturi etc) şi chimici, respectiv tipuri, doze, modalităţi de fracţionare, epoca la care se aplică, metode de încorporare etc., anexa nr. 8;
– toţi agricultorii vor respecta condiţiile stabilite pentru colectarea şi depozitarea bălegarului şi altor dejecţii zootehnice în platforme proprii sau locale conforme prevederilor legislative pentru ZVN/ZPVN;
– pentru toţi agricultorii este obligatoriu să respecte perioadele de interdicţie (prezentate mai jos) de împrăştiere (aplicare) a îngrăşămintelor definite şi caracterizate în codul de bune practici agricole:

V
1 august – 1 februarie – pe terenurile nisipoase sau cu profil scurt şi pe cele nesemănate cu culturi de toamnă nu se aplică nici un fel de îngrăşămant organic în perioada 1 august – 1 februarie
V
1 august – 1 noiembrie – pe terenurile cu fâneţe (inclusiv păşuni naturale utilizate ca fâneţe) şi pe cele semănate cu culturi de toamnă nu se aplică nici un fel de îngrăşămant organic în perioada 1 august – 1 noiembrie

Calendarul de interdicţie pentru împrăştierea îngrăşămintelor
V
V
V Stadiul ocupării terenurilor cu culturi Tipuri de fertilizanţi
Gunoi de grajd Mraniţă Dejecţii lichide
Soluri necultivate t o t a n u l
Culturi înfiinţate toamna 1 noiembrie –
1 februarie 1 noiembrie –
15ianuarie 1 noiembrie –
15ianuarie

Culturi înfiinţate primăvara 1 iulie –
31 august 1 iulie –
15 ianuarie 1 iulie –
15 ianuarie
Culturi de ierburi perene înfiinţate de peste 6 luni 1 septembrie-
1 februarie 15 noiembrie-15 ianuarie 1 noiambrie-
anuarie

Perioadele de interdicţie nu sunt valabile în cazul dejecţiilor animaliere produse şi depuse direct de animale (dejecţii proaspete), pentru care se va examina oportunitatea limitării duratei de păşunat şi „încărcării”, mai ales în perioada hibernală. De asemenea, aceste perioade închise nu se iau în considerare în cazul resturilor vegetale sau al altor tipuri de produse organice reziduale rămase pe sol.
Obligaţia de a respecta condiţiile particulare de aplicare (împrăştiere) a fertilizanţilor azotaţi organici şi minerali (cazuri specifice).
În vecinătatea apelor de suprafaţă.
Măsuri speciale la aplicarea îngrăşămintelor se impun pe terenurile din vecinătatea cursurilor de apă, lacurilor, captărilor de apă potabilă, care sunt expuse riscului de poluare cu nitraţi (şi în unele situaţii cu fosfaţi) transportaţi cu apele de drenaj şi scurgerile de suprafaţă.
Se impune păstrarea fâşiilor de protecţie faţă de aceste ape, late de minimum 5-6 m în cazul cursurilor de apă, cu excepţia dejecţiilor lichide, la care banda de protecţie trebuie să fie lată de cel puţin 30 m pentru cursuri de apă şi de 100 m pentru captări de apă potabilă. În zonele de protecţie nu se aplică şi nu se vehiculează îngrăşăminte.
Pe terenuri în pantă
Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafaţă, care depind de o serie de factori, cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările antierozionale şi, în mod deosebit, cantitatea de precipitaţii. Riscul este maxim când îngrăşămintele sunt aplicate superficial şi urmează o perioadă cu precipitaţii abundente.
Pe terenurile cu pantă mare aplicarea fertilizanţilor este interzisă. Programul de acţiune precizează situaţiile pentru care se aplică această interdicţie, ţinându-se cont de riscurile de şiroire pe parcelă sau cel puţin de înclinarea pantei pentru care această aplicare se interzice.
Pe terenurile agricole în pantă fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea îngrăşămintelor în sol şi ţinând cont de prognozele meteorologice (nu se aplică îngrăşăminte, mai ales dejecţii lichide, când sunt prognozate precipitaţii intense).
Pe terenuri saturate de apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zăpadă
Pe soluri periodic saturate cu apă sau inundate trebuie ales momentul de aplicare a îngăşămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare şi cu scurgerile, precum şi pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot.
Se va evita administrarea gunoiului, precum şi a oricărui tip de îngrăşământ, pe timp de ploaie, ninsoare şi soare puternic şi pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu zăpadă.
Depozitarea dejecţiilor zootehnice.
Obligaţia de a dispune de o capacitate etanşă de stocare Trebuie etanşat orice platformă sau orice bazin de stocare a dejecţiilor zootehnice existente.
Capacitatea de depozitare a dejecţiilor de la fermele zootehnice (creşterea animalelor) trebuie să acopere cel puţin perioadele de interdicţie a aplicării fixate în cap. 2.4 şi care ţin cont de riscurile suplimentare datorate condiţiilor meteorologice, de posibilităţile tratării sau evacuării fără riscuri pentru calitatea apelor.
Programul de acţiune aminteşte ansamblul dispoziţiilor de reglementare cu privire la stocarea dejecţiilor de origine animală. (Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 242/197/2005 reglementează modul de calcul al capacităţii de stocare.)
În zonele vulnerabile, unde există tradiţia creşterii animalelor în gospodăriile populaţiei, se vor prevedea obligatoriu, dispoziţii privind construcţia platformelor individuale şi comunale pentru depozitarea reziduurilor organice şi înfiinţarea şi organizarea serviciilor aferente gospodăririi acestora şi a fertilizanţilor organici rezultaţi. Se va insista pe construcţia platformelor individuale, iar decizia de a construi platforme comunale va fi luată de către colectivitatea şi administraţia locală.
Limitarea aporturilor de azotaţi minerali şi alte măsuri
În cazul în care se constată suprafertilizările prin folosirea excesivă a îngrăşămintelor chimice pe bază de azot, contrar recomandărilor oficiilor de studii pedologice şi agrochimice, se va impune o limitare a aporturilor de azot mineral la scara exploataţiei (acolo unde este cazul) sau măcar a zonei sau a unei părţi a zonei vulnerabile.
În programul de acţiune trebuie incluse toate celelalte măsuri utile, cuprinse în Codul de bune practici agricole, pentru a răspunde la obiectivele protejării calităţii apei, şi alte măsuri complementare care se impun.
Indicatorii de supraveghere şi evaluare a programelor de acţiune
1.Indicatorii de supraveghere şi de evaluare a programelor de acţiune trebuie să arate avansarea resorbţiei de azot excedentar provenind din dejecţii, precizând care dintre diferitele modalităţi de resorbţie puse în funcţiune pentru a atinge acest obiectiv au fost eficiente. Unul dintre indicatorii obligatorii este conţinutul în nitraţi al apelor subterane şi de suprafaţă, măsuraţi în puncte de monitorizare stabilite de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului-ICPA Bucureşti şi Administraţia Naţională „Apele Române” .
6.2.7. Combaterea vegetaţiei lemnoase nevaloroase din pajişti
Pajiștile naturale din zona păduroasă din regiunile de deal, sunt de origine secundară, vegetația ierboasă produsă de om și animalele sale, este în permanență competiție cu vegetația lemnoasă primară.
În absența lucrărilor anuale de curățiri și în urma folosirii neraționale și în special abandonul sau subîncărcarea cu animale, speciile lemnoase se instalează treptat pe pajiști, mărindu-și gradul de acoperire de la un an la altul.
După un număr mare de ani de absență a lucrărilor de îngrijire, se instalează și se dezvoltă o vegetație lemnoasă a cărei defrișare se poate efectua pe bază de studii și documentații în care se prevăd toate detaliile privind organizarea, execuția lucrării și valorificarea materialului lemnos, conform normativelor.
Pînă la o anumită limită, vegetația forestieră sub formă de arboretă pe pajiști are o influență binefăcătoare asupra solului, vegetației ierboase și în general economiei pastorale, pentru dublul său rol pe care-l îndeplinește:
de protecție a solului, a pajiștii și de adăpost și refugiu pentru animale în caz de intemperii;
de a satisface nevoile de material lemnos pentru construcții pastorale.
Toată vegetaţia, forestieră de pe pajişti, care nu are de îndeplinit unul din aceste roluri, se îndepărtează prin tăiere, pentru a se putea crea condiţii ca în locul acesteia să se poată dezvolta vegetaţia ierboasă, lărgindu-se în acest fel suprafeţele de producţie furajeră din perimetrele destinate acestui scop. Pentru persoanele particulare tăirea, defrișarea și valorificarea materialului lemnos care a invadat pajiștea se face de către beneficiarul pajiștii, cu respectarea prevederilor și normelor silvice de tăiere a materialului lemnos.
Tăierile și valorificarea materialului lemnos de pe pășunile împădurite sau de pe terenurile de păduri ce au fost destinate ca pășuni se face de către inspectoratele silvice și de către beneficiarul pajiștii, în baza unor, studii specializate conform codului silvic pentru a constata schimbarea categoriei de folosință și trecerea în domeniul silvic ori, reducerea consistenței categoriei lemnoase și reiontroducerea parcelelor în categoria de folosință pășune.
Prin păstrarea ca pădure a unor suprafeţe de pajişti deja împădurite şi cedarea în schimb a altor suprafeţe egale din fondul forestier de pe care pădurea a fost sau este prevăzută a se exploata economia naţională are un dublu câştig, reducându-se cheltuielile de defrişare şi respectiv de plantarea pădurii. Ca şi în cazul transformării pădurilor şi a păşunilor împădurite, o parte din arboretele existente pe pajişte îşi găseşte justificarea şi nu se va defrişa, fiind necesară ca zonă de protecţie pe versanţii torenţilor şi apelor curgătoare, în jurul ravenelor şi ogaşelor, pe grohotişuri, porţiuni pietroase cu strat de sol subţire, pante peste 30%, în vecinătatea pădurilor, precum şi benzile cu rol de filtru antierozional şi umbrarele pentru animale. Pe pantele între 20% şi 30% se lasă benzi pe curbele de nivel, porţiunile defrişate alternând cu cele nedefrişate, benzile având lăţimi variabile, în raport cu înclinarea pantei.
Benzile de păşuni naturale situate pe terenurile în pantă de 10%-30% înclinaţie, este bine să alterneze cu benzi antierozionale nedefrişate late de 5-25 m în funcţie de pantă, respectiv cu 1 m peste 5 m pentru fiecare grad peste 10% înclinaţie. De asemenea se lasă benzi nedefrişate în apropierea ogaşelor şi ravenelor şi pe versanții predispuşi alunecărilor de terenuri cât şi unele pâlcuri care să servească ca umbrare pe păşuni în locurile de odihnă şi adăpat al animalelor.
Arboretele exceptate de la defrişare, sub raport cultural, se supun regimului silvic. Arborii ce alcătuiesc umbrarele, se curăţă de ramurile inferioare până la înălţimea de 2 m, pentru a se uşura circulaţia animalelor şi a permite pătrunderea luminii care favorizează creşterea ierbii.

În îndeplinirea rolului de protecţie a solului şi a pajiştii şi de adăpost și refugiu pentru animale, se va lăsa în întregime, netăiată, vegetaţia forestieră de pe următoarele porţiuni :
De pe toate suprafeţele, indiferent de mărimea lor, cu pante peste 30°; pe cât posibil acestea se vor preda în totalitate şi definitiv sectorului forestier cu destinaţia de păduri, preluând în schimb alte suprafeţe, apte pentru a fi exploatate ca pajişti, lipsite de arborete şi vegetaţie forestieră sau cu o vegetaţie degradată şi uşor de defrişat sau cu arboret exploatabil. Trebuie să existe o tendinţă generală, ca în cadrul perimetrelor pastorale să nu mai fie terenuri cu panta mai mare de 30°, acestea urmând ca în final cu timpul, să devină, prin schimb, perimetre forestiere.
Pe ambele maluri de-a lungul pâraielor şi la izvoarele acestora, în lăţimi variabile în raport cu înclinarea şi lăţimea pantei;
Pe suprafeţele degradate sau în curs de degradare, pe grohotişuri, în jurul stâncăriilor;
În jurul adăpătoarelor, stânelor, adăposturilor, saivanelor;
Pe suprafeţele de coastă de pe lângă drumuri;
Pe terenurile în pantă de 20-30°, unde se lasă benzi transversale de diferite lăţimi, în raport cu panta şi solul sau sub formă de buchete.
Pe suprafeţele cu arborete, ce au rol de protecţie, nu se păşunează şi nu se fac nici un fel de lucrări, decât numai operaţiuni de igienă – de extragere de arbori uscaţi, doborâţi de vânt, a crăcilor rupte şi căzute.
Pentru adăpostirea animalelor şi pentru refugiul acestora împotriva vânturilor, furtunilor, arşiţei solare sau împotriva frigului, ploilor, grindinei, zăpezilor etc., se lasă pe păşune, la margine, în partea cea mai joasă sau în interiorul ei, arbori sub formă de buchete, grupe sau pâlcuri şi chiar arbori izolaţi bine crescuţi şi bine conformaţi. Suprafaţa cu arbori pentru adăpost şi refugiu nu poate avea o întindere mai mare decât 10 % din suprafaţa totală a trupului de pajişte respectiv. În aceste sens arborete, pe lângă operaţiunile de igienă, se taie și crăcile până la înălţimea de 2 m, spre a înlesni circulaţia animalelor.
De un interes aparte este vegetația lemnoasă invazivă din pajiștile permanente, cum sunt tufărișurile din zona păduroasă și puieții de arbori apăruți ca urmare a abandonului sau subîncărcării pășunilor cu animale sau a necosirii fânețelor, cât și a lipsei unei gospodăriri minime a covorului ierbos.
În vederea combaterii vegetației lemnose nevaloroase de pe pajiște ( cătină,măceș, păducel, porumbar,rugi,) se impun o serie de lucrări de defrișare acolo unde terenul permite respectiv în trupurile de pășune.
După exploatarea materialului lemnos rămân pe pajişti mari cantităţi de crengi, ramuri, coji, aşchii etc., care nu se pot valorifica, dar prezenta lor pe terenul ce urmează a se crea o pajişte, este nedorită.
De aceea chiar în anul exploatării sau cel mai târziu în anul următor, resturile lemnoase se adună cât mai complet în grămezi mari şi rare, cărora apoi li se dă foc. Cu cât strângerea acestora se face mai complet, cu atât se vor crea condiţii mai bune pentru dezvoltarea vegetaţiei ierboase.
Arborii şi arbuştii din grupa foioaselor vegetează şi sunt răspândite pe aproape orice fel de sol, pantă, expoziţie şi chiar pe soluri foarte sărace. Sunt specii cu o vivacitate foarte mare, care pot ocupa numai în câţiva ani suprafeţe întinse, constituind adevărate invazii, unele din ele înmulţindu-se rapid prin sămânţă.
Caracteristic pentru arborii şi arbuştii din grupa foioaselor este faptul că ei lăstăresc foarte puternic şi chiar în condiţii neprielnice, atât din colet – mesteacănul, carpenul, fagul – cât şi din colet şi rădăcini – aninul, porumbarul, măcieşul, murul.
Îndepărtarea vegetației lemnoase nefolositoare se efectuează manual prin tăierea cu: topoare, cazmale si fierăstraie mecanice.Distrugereasa acestora se face prin ardere în lcocuri bine stabilite dinainte la marginea parcelei.
Acest fenomen de împădurire a pajiștilor este semnalat în următoarele areale din UAT Lungești:
Trup1 Izlaz Carcadiești Parcelele descriptive:1, 3,2
Trup 2 Armăsaru Parcela 4.Parcela 5,6,7,8,9 ce prezintă un grad de împădurire ridicat Se recomandă defrșarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%, defrișarea tufărișului.
Trup 4 Mamulețu Parcela 11.Se recomandă selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%, defrișarea tufărișului.

Trup 6 Parcela descriptivă 13,14,16,.Se recomandă defrșarea tufărișului,defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Parcela 17 Se recomandă trecerea în regim silvic.
Trup 7 Samu -Parcela descriptivă 18,19,20 Se recomandă defrșarea.

Trup 8 Izlaz Bon Parcela descriptivă 21,22,23,24 Masuri ameliorative: defrișarea arboretelor și tufărișului cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,.
Trup 9 Izlaz Pământul Alb Parcela descriptivă 25 : Masuri ameliorative: defrișarea tufarișului
Trup10 Izlaz Costova Parcela descriptivă26:măsuri ameliorative: defrișarea tufărișului :
Trup 11 Predeasca parcela 27,28, Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 12 Cojic-Cocini Predeaca Parcela 29,30,31 Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 13 Dobrești Parcela 32 .Masuri ameliorative: defrișarea
Trup 14 Parcela 33,34 Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 15 Cruceroaia Parcela 35. Masuri ameliorative: defrișarea
Trup 16 La Țigani Parcela 37 .Masuri ameliorative: defrișarea
Trup 17 Dealul Firului Parcela 38,39, Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,Parcela 40 împădurita aproape în totalitate.Se recomandă fie, defrișarea și valorificarea materialului lemnos care a invadat pajiștea, ce se va face de către beneficiarul pajiștii, cu respectarea prevederilor și normelor silvice de tăiere a materialului lemnos, fie ,analiza în baza unor, studii specializate conform codului silvic de către inspectoratele silvice și de către beneficiarul pajiștii, pentru a constata schimbarea categoriei de folosință și trecerea în domeniul silvic ori, reducerea consistenței categoriei lemnoase și reiontroducerea parcelelor în categoria de folosință pășune
Trup 18 Vâlceaua Mitri Parcela 41, 42 Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 19 Praxia Parcela 43, 44,45 defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 20 Richiți Parcela 46 Masuri ameliorative: defrișarea
Trup 21 Valea Adâncă Parcela 47,48,49 Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 22 Greaca Parcela 50,Masuri ameliorative: defrișarea
Trup 23 Zăroaica Parcela 51 Masuri ameliorative: defrișarea
Trup 24 Loturi Parcela 52 Masuri ameliorative: defrișarea
Trup 25 Frumușica Parcela 53,54,55 Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 26 Dealul Sâli Parcela 56,57, Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 27 Sonda Parcela 58 Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 28 Vâlceaua Biserici Parcela 59 Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 29 Rasu Parcela 60,61,62, Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 30 La Bădești Parcela 63, Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 31 Grădina Parcela 64, Masuri ameliorative: defrișarea
Trup 32 Silea- Dealul Avel Parcela 65,66,67, Masuri ameliorative: defrișarea
Trup 33 Valea Călugărului Parcela 68,69 , Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 34 În Seci Parcela 70 , Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 35 Simu Deal Parcela 71,72,73,74,75, Masuri ameliorative: Defrișare și defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 36 La Vie Parcela 76,77,78,79 Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 37 valea Rea -particulari Parcela 80,81, Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 38 Bon Stau Parcela 82,83, Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 39 Valea satului Gănțulei Parcela 84, Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe pante mai mari de 25%,
Trup 40 Eleșteu Parcela 85,86, Masuri ameliorative: defrișarea
Trup 41 Tarcău Parcela 87,88,89 Masuri ameliorative: defrișarea
Trup 42Pământul alb Parcela 90, Masuri ameliorative: defrișarea selectivă a arboretelor cu păstrarea vegetației lemnoase pe firul ogașului.

În aceste condiții se recomandă fie, defrișarea și valorificarea materialului lemnos care a invadat pajiștea, ce se va face de către beneficiarul pajiștii, cu respectarea prevederilor și normelor silvice de tăiere a materialului lemnos, fie ,analiza în baza unor, studii specializate conform codului silvic de către inspectoratele silvice și de către beneficiarul pajiștii, pentru a constata schimbarea categoriei de folosință și trecerea în domeniul silvic ori, reducerea consistenței categoriei lemnoase și reiontroducerea parcelelor în categoria de folosință pășune.

Izlaz Costova- pășune neîntreținută, invadată de tufăriș

invazie cu vegetație lemnoasî în proporție de 70-80%.

 

Pajiște acoperită de vegetație lemnoasă în proporție de 80% Trupul 4 ,,Mamuletu

impadurit pe cca 70% din suprafata; pe restul de 30% tufaris rar

Pajiște acoperită de vegetație lemnoasă în proporție de 70%

Trup Samu-parcela 19 pajiște invadtă de tufăriș

Izlaz Pământul Alb’’parcela 25- poluate cu deșeuri menajere, resturi de materiale de construcții etc.

Trupul 8 ,,Izlaz Bon -parcela 23

6.2.8. Distrugerea muşuroaielor, nivelarea şi curăţirea , adunarea pietrelor
În marea lor majoritate, pajiștile naturale au suprafața denivelată datorită mușuroaielor, eroziunii și alunecărilor de teren, lucrărilor de defrișare a vegetației lemnoase, scoaterea cioatelor, drenaj și alte lucrări.
Muşuroaiele înțelenite de origine animală sunt principala cauză a denivelărilor pe pajiștile naturale. Ele sunt formate de cârtiţe, furnici și mistreți.
La început acestea sunt de dimensiuni mici și se măresc odată cu trecerea timpului, denivelând pajiștea și îngreunând valorificarea ei, în special prin cosire.
Mușuroaiele de origine vegetală se formează pe tufele dese ale unor graminee cum este târsa (Deschampsia caespitosa) sau pipirig (Juncus sp.), pe cioate și buturugi rămase în sol și altele.
Prin pășunat nerațional pe soluri cu exces de umiditate, de asemenea se formează mușuroaie înțelenite numite marghile care se datorează efectului combinat de îngheț – dezgheț, pășunatului nerațional cu ovinele și invaziei cu țepoșică.
Distrugerea muşuroaielor anuale neînţelenite se face primăvara sau toamna prin lucrările obişnuite manuale, constând în tăierea, mărunțirea și împrăștierea lor. Dacă aceste lucrări de întreținere nu sunt efectuate periodic se înțelenesc iar distrugerea acestora este mai costisitoare, ducând la apariția golurilor ce necesită supraînsămînțări cu amestecuri de ierburi – floare de fân.

Marghile și invazie de vegetație arbustiferă

Lucrări de curăţire şi nivelare

Prin lucrări de curăţire se îndepărtează de pe pajişti pietrele, cioatele rămase după defrişarea arborilor, buturugile şi alte resturi vegetale aduse de ape şi alte lucrări. Acestea se execută manual şi mecanizat în funcţie de pantă şi gradul de acoperire al terenului.
Pe terenurile în pantă, cu înclinaţii mai mari se acţionează cu atenţie pentru strângerea pietrelor şi cioatelor pentru a nu declanşa eroziunea solului.
Nivelarea terenurilor de pe care s-au adunat pietrele, s-au scos cioatele, a celor erodate sau cu alunecări se poate realiza cu nivelatorul, grederul sau buldozerul, în funcţie de gradul denivelărilor şi eficienţa lucrării.
Suprafeţele lipsite de vegetaţie se înierbează cu un amestec adaptat zonei pedoclimatice.
6.2.9 Combaterea altor buruieni din pajiști
În alcătuirea covorului ierbos al pajiştilor alături de gramineele şi leguminoasele furajere perene participă şi speciile din grupa “diverse”

Trupul 3 ,,Dragoi’’

Trupul 8 ,,Izlaz Bon parcela 22

Trupul 1 ,,Izlaz Carcadiesti’’

Arctium lappa Carduus nutans

Rumex acetosella Veratrum album

sau „alte specii”, unele dintre acestea au valoare furajeră scăzută, iar altele sunt practic neconsumate de animale, sau prezintă un grad ridicat de toxicitate. Apariţia şi înmulţirea buruienilor în vegetaţia pajiştilor este favorizată de manifestarea în exces sau deficit a unor factori ecologici, precum şi de gospodărirea necorespunzătoare a pajiştilor: neexecutarea lucrărilor de curăţire, nefolosirea unei încărcături cu animale adecvate producţiei pajiștii, neschimbarea locurilor de odihnă şi adăpost pentru animale, etc. Combaterea buruienilor din pajişti se deosebeşte de combaterea celor din culturile din arabil unde se ocroteşte de regulă o specie (porumb, grâu, soia, floarea soarelui, cartof, etc.) şi se distrug restul speciilor concurente. Specificitatea pentru pajişti se datoreşte compoziţiei floristice complexe (graminee, leguminoase, alte plante) în care se combate de regulă o specie dăunătoare, păstrând pe cât posibil restul speciilor furajere după care se continuă folosirea pajiştii prin păşunat, cosit sau mixt. Buruienile reduc creşterea şi dezvoltarea plantelor valoroase din pajişte prin fenomenele de concurenţă pentru apă, aer (CO2), lumină şi elemente nutritive, iar unele emit substanţe toxice.
Buruienile consumă apă pentru creşterea lor în detrimentul altor specii şi determină o epuizare mai rapidă a rezervei de apă utilă din sol, mai ales în perioadele de secetă. Unele buruieni pot fi toxice pentru animalele care le consumă.
Veratrum album (ştirigoaia) conţine în rizomi şi tulpini alcaloizii: protoveratrină, jervină, protoveratridină, etc. Toxicitatea plantei scade mult după înflorire, astfel că în zona de munte după această fază, atât caii, cât şi oile consumă planta fără repercusiuni vizibile asupra stării de sănătate.
Carduus nutans (scaiete, ciulin) Este o buruiană periculoasă, agresivă, deoarece se dezvoltă rapid, sufocând vegetaţia. Planta trebuie distrusă în faza de rozetă, înainte de a emite tulpini, fie prin stropire cu erbicide, fie cu sapa, prin tăiere sub colet, pentru a nu regenera.
Colchicum autumnale (brânduşa de toamnă) este o plantă foarte toxică datorită conţinutului ridicat în colchicină. Toate părţile plantei sunt otrăvitoare. Prezenţa speciei respective poate provoca accidente prin intoxicare mai ales la animalele tinere scoase la păşunat primăvara devreme;
– Rumex sp. (ştevia) – cantitatea mare de oxalaţi pe care o conţine provoacă tulburări digestive animalelor care consumă speciile de Rumex;
– Equisetum sp. (coada calului) conţine alcaloizi toxici mai ales palustrină şi acid aconitic, care nu se inactivează nici prin procesul de uscare a fânului, provocând intoxicarea animalelor şi în perioada de stabulaţie

6.2.10. Lucrări de supraînsămânţarea și reînsămânțare pajiştilor

rin supraînsămânţarea pajiştilor se are în vedere în primul rând completarea unor goluri din covorul ierbos existent şi îmbunătăţirea calitativă a compoziţiei floristice.
În programul de supraînsămânţare se includ pajiştile naturale cu grad redus de acoperire cu vegetaţie, precum şi cele cu compoziţia floristică necorespunzătoare, mai ales cele cu un procent redus de leguminoase. Supraînsămânţarea este preferată reînsămânţării pe solurile superficiale, cele pe pante mari expuse eroziunii accelerate şi alte situaţii de ordin economic legate în special de cantitatea mai mică de sămânţă la hectar, cheltuieli mai reduse cu mobilizarea ţelinii şi posibilitatea de începere mai devreme a păşunatului.
Epoca optimă de efectuare a supraînsămânţării este primăvara devreme, înainte de pornirea plantelor în vegetaţie, în “mustul zăpezii”, când plantele existente în covorul ierbos nu concurează decisiv tinerele plante din sămânţă.
Se pot face supraînsămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite suprafeţe se degradează sau sunt afectate accidental.
Trupurile și parcelele supuse acestui proces sunt:
Trup 1 Carcadiești Parcela 1 suprafața 13,9ha, Trup 2 Armăsaru Parcela 4 suprafața 6,1ha
Trup 5 Răcoroasa Parcela 12 suprafața 3ha;Trup 6 Valea Rea Parcela 16 suprafața 4,7ha ;Trup 9 Pământul Alb Parcela 25 suprafața 6ha;Trup 21 Valea Adâncă Parcela 47 suprafața 16ha;
Trup 37 Mamulețu Parcela 81 suprafața 16ha
6.2.11 Eliminarea excesului de umiditate
Excesul de umiditate este unul din factorii cei mai defavorabili care scad producţia şi calitatea pajiştilor. Majoritatea speciilor bune furajere din covorul ierbos sunt mezofile, adică preferă staţiuni cu umiditate medie a solului şi aerului care e bine să fie nici prea umed, nici prea uscat, asemenea condiţiilor celorlalte plante de cultură din zona temperată a globului.
Cele mai mari suprafeţe cu exces de umiditate se întâlnesc în luncile râurilor, depresiuni, şesuri cu soluri greu permeabile, izvoare de coastă şi alte condiţii în care se întâlnesc pajişti permanente. Excesul de umiditate este de mai multe tipuri şi anume: din inundaţii, de suprafaţă sau temporar, freatic sau permanent şi combinaţii dintre acestea. Excesul de suprafaţă se datoreşte în principal texturii solului mai argiloase pe terenuri plane, unde stagnează apa după perioade cu precipitaţii atmosferice mai abundente.
Excesul freatic este datorat pânzei de apă freatică aflat la mică adâncime aproape de suprafaţa solului.
Plantele indicatoare pentru excesul de umiditate permanentă sunt trestia (Phragmites australis), papura (Typha sp.), rogozurile (Carex sp.), coada calului (Equisetum sp.) şi pentru excesul temporar pipirigul (Juncus sp.), târsa (Deschampsiacaespitosa) şi altele.
Factorii favorizanţi
În luncile râurilor ca urmare a înălţării fundului albiei colmatate datorită eroziunii solului în amonte, se produc acum inundaţii la ploi altădată normale. Lipsa unor lucrări de regularizare şi îndiguire a râurilor produc în continuare daune majore tuturor culturilor. Absenţa unor intervenţii de permeabilizare a terenurilor grele sau puternic tasate, cu ajutorul subsolajului, scarificării, etc., produc exces temporar de umiditate. La fel lipsa unor lucrări de întreţinere a canalelor de desecare pentru excesul temporar de apă, a drenurilor pentru eliminarea excesului freatic, absenţa captării izvoarelor de coastă şi alte neglijenţe, aduc pagube însemnate patrimoniului pastoral.
Lucrări de eliminare a apei
Eliminarea excesului temporar de umiditate din pajişti se face prin desecarea cu ajutorul canalelor deschise, de diverse mărimi, care se amplasează la diferite distanţe între ele în funcţie de caracteristicile solului, intensitatea ploilor, etc.
În mod curent gospodarii şi fermierii care deţin terenuri de pajişti cu exces de umiditate pot întreţine lucrările existente pentru eliminarea apei şi iniţia ei înşişi unele acţiuni care ar consta din:
– curăţirea regulată a canalelor de desecare existente de vegetaţie ierboasă şi lemnoasă cât şi decolmatarea lor;
– scurgerea apelor de suprafaţă ori de câte ori este necesar, mai ales primăvara după topirea zăpezii sau ploi abundente;
– evitarea păşunatului pe teren umed care tasează şi mai mult solul, făcându-l impermeabil pentru apele pluviale;
– cultivarea unor specii iubitoare de umezeală cum sunt sălciile, plopii, arinii etc. care fac un drenaj biologic, cât şi a unor specii ierboase rezistente la excesul de apă ca ierbăluţa (Phalaris arundinacea), păiuşul înalt (Festuca arundinacea) şi trifoiul hibrid (Trifolium hybridum).
Trupurile afectate sunt T6 P13; T6 P14.

Pentru reușita acțiunii de îmbunătățire a pășunilor au fost propuse următoarele lucrări :

Măsurile de îmbunătățire a pajiștilor amenajate
Tabel 6.1.2a

Trup de pășune / parcelă de criptivă
Volumul lucrărilor de îmbunătățire, (ha):
Suprafețe de protecție
Nr crt Parcela de fertilizare Suprafața
(ha) Categoria Înlăturarea vegetației arbustive Tăierea arboretelor, scoaterea cioatelor Combaterea plantelor dăunătoare și toxice Culegerea pietrelor și resturilor lemnoase Nivelarea mușuroaielor Combaterea eroziunii solului Lucrări de captare izvoare pe suprafața defrișări Supraânsămânțare (ha)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 1 13,9 Pș 0,2 0,3 5 0,5 2 –
2 12,9 Pș 2 2 3
3 3,9 Pș 0,8 1 1
2 4 6,1 Pș 3 3 7
5 11,5 Pș 2 2
6 5,3 Pș 0.3 1 0.5 3
7 10,2 Pș 3 8 5
8 6,9 Pș 0,5 2 1
9 15 Pș 0,5 3 1 2 3 – 3 3
3 10 4 ps 0,4 1 0,3 2
4 11 43 Ps 0,5 4 4 5 8
5 12 8 Ps 6 4 4 5 2
6 13 6,7 Pș 0,5 1 1
14 5,8 Pș 0,7 1 2
15 5,5 Pș 0,5 10 10
16 4,7 Pș 10 2 1
17 10,3 Pș 1 5 5 5
7 18 18,1 Pș 5 3 2 2 3
19 6,6 Pș 3 3 3 6 4
20 8,3 Pș 5 1 5 1 2
8 21 8,2 Pș 15 6 15 10 4
22 2,8 Pș 8 20 10 8 20 10 20 20
23 4,6 Pș – – 10 – 30 10 – – –
24 5,4 Pș 10 2 2 3 10
9 25 21 Pș 8 10 8 10
10 26 13 Pș 3 5 3 10
11 27 2,9 Pș 15 10 15 10 20
28 4,1 Pș
12 29 6,6 Pș – 10 – 10 – – –
30 4,2 Pș 3 20 2 20 10 10
31 2,2 Pș
13 32 3 Pș 10 15 5 10 5 15
14 33 11,95 Pș 2 15 5 2 5 8 15
34 15,9 Pș
15 35 3 Pș 2 2 2 2 2
16
36 3,7 Pș 1 10 1 10 4
37 7,3 Pș 10 10 20
17 38 5,6 Pș 5 8 2 3 8
39 2,93 Pș
40 6,41 Pș
18

41 3,8 Pș – 5 10
42 6,2 Pș 5 5 5 2
19 43 43,85 Pș 30 8 20 5
44 37,9 Pș
45 78,25 Pș
20 46 7 Pș 10 2 3
21 47 16,3 Pș 5 2 3
48 8,73 Pș
49 24,97 Pș
22 50 3 Pș 3 3 2
23 51 4 Pș 10 3 2 5
24 52 3 Pș 10 9 5 3 10
25 53 1,22 Pș 5 5
54 5,38 Pș
55 13,4 Pș
26 56 10,88 Pș 20 2 5
57 9,12 Pș 5 5 10
27 58 19 Pș 5 5 5
28 59 6 Pș 5 3 5 5
29 60 8,29 Pș 5 3 3
61 60,14 Pș
62 36,92 Pș 10 8 3 3 8
30 63 9 Pș 10 3
31 64 4 Pș
32 65 9,31 Pș
66 5,94 Pș
67 4,75 Pș 0,4 1 0,3 2
33 68 3,21 Pș 0,5 4 4 5 8
69 10,79 Pș 6 4 4 5 2
34 70 13 Pș 0,5 1 1
35 71 6,2 Pș 0,7 1 2
72 25,2 Pș 0,5 10 10
73 8,33 Pș 10 2 1
74 50,60 Pș 1 5 5 5
75 6,67 Pș 2
36 76 6,31 Pș
77 7,65 Pș
78 4,90 Pș
79 2,61 Pș
37 80 3,60 Pș
81 26,40 Pș
38 82 1,83 Pș 0,4 1 0,3 2
83 2,17 Pș 0,5 4 4 5 8
39 84 3,66 Pș 6 4 4 5 2
40 85 25,8 Pș 0,5 1 1
86 14,20 Pș 0,7 1 2
41 87 8,41 Pș 0,5 10 10
88 2,73 Pș 10 2 1
89 5,87 Pș 1 5 5 5
42 90 3,73 Pș
169 95 301 205 258 15 10 119 72

 

PRECIZARE
Prin lucrari de ameliorare, se poate mări producția pajiștilor cu 10 – 30%. În această situatie, încărcătura de animale pe hectar (capacitatea de pășunat) poate ajunge sau chiar depăși 1UVM/ha.

6.5. Folosirea pajiștilor
Pentu a atinge scopul amenajamentului pastoral, folosirea pajiștilor se va face coreland datele prezentate anterior cu efectivele de animale deținute si obiectivele deținătorilor de pajiști și ale crescatorilor de animale, respectand normele legale si potrivit condiţiilor staţionale locale şi incidenţei măsurilor de agromediu, astfel să se asigure o gospodărire raţională a acestora, având în acelaşi timp ca ţintă şi menţinerea biodiversităţii şi protejarea mediului înconjurător.
Se va avea în vedere asigurarea producției de masa verde necesară efectivelor de animale deținute, utilizarea eficienta a producției în sensul că excedentul de masa verde să se cosească pentru a asigura și o parte a necesarului de fân.
Organizarea pasunatului se va face pe fiecare trup de pajiste in parte, avand in vedere ca o unitate de exploatare să fie maxim 100 ha, astfel ca repartizarea suprafetelor de pajiste să se facă optim. De asemenea pajiștile micilor fermieri să fie utilizate eficient.

6.5.1. Repartizarea pajiștilor pentru pășunat cu animalele
Suprafețele care formează obiectul acțiunii de repartizare a pășunilor sunt pășunile propriu zise și suprafețele din fondul forestier lipsite de arborete sau cu consistență redusă, cu păduri degradate în care crește iarbă consumabilă pentru animale.
Beneficiarii acestor suprafețe de pășune sunt crescătorii de animale din zonă.
Organizarea pășunatului trebuie să aibă în vedere că pajiștile de la altitudine de 1600 m, să fie repartizate pentru ovine.
Amenajamentul pastoral are ca scop trecerea de la pășunatul liber, practicat în prezent, la paşunatul raţional. Deşi potrivit tradiţiei, în fiecarea an, se repartizează trupurile și parcelele mari de pajişti pentru grupele de animale din comună, paşunatul se face continuu, animalele parcurgand toată pajistea pe tot sezonul de păşunat.
Trupurile de peste 100 ha se vor diviza de așa natură ca parcelele repartizate anual pentru diferite grupe de animale să nu fie peste 100 ha.
Se ştie ca ovinele ameliorează paşunea, iar bovinele degradează păşunea, ca urmare se recomandă ca în fiecare an sau cel puţin odată la 2 ani să se facă o rotaţie între bovine şi ovine pe parcelele repartizate.

 

6.5.2.Organizarea pășunatului

Parcelele de exploatare propuse sunt delimitate de limite naturale, sunt căi de acces către adăposturi, către sursele de apă și catre sate.
S-a constatat că an de an efectivele de animale sunt în scădere, ca urmare este necesar ca în fiecare an la începutul sezonului de pășunat să se stabilească numărul de UVM al grupei de animale care urmează să fie repartizate pe fiecare unitate de exploatare.
Având în vedere durata sezonului de pășunat în medie de180 de zile, durata de refacere a vegetației dupa pășunat cuprinsă între 30 si 40 de zile, durata pășunatului pe o parcelă este de 5 – 8 zile se determină numărul de cicluri de pășunat.
Ciclul de pășunat reprezintă perioada după care se revine pe aceeași parcelă în același sezon de pășunat și cuprinde durata de pășunat ( 6-9 zile) și durata de refacere a covorului iesbos ( 30 -40 zile) sau altfel spus numărul de zile în care animalele păşunează efectiv pe o suprafaţă de pajişte, precum şi timpul scurs de la scoaterea animalelor de pe teren şi până la reintroducerea lor la păşunat pe aceeaşi suprafaţă.
S-a luat în calcul 40 zile ( 5 + 35)
Nr. de cicluri de pășunat = Durata sezonului de pășunat/ (durata pașunatului+ durata de refacere) 180/(35 +5) = 4,5(5)
Suprafața parcelei de exploatare se împarte în subparcele de pășunat care asigură necesarul de masă verde al grupei de animale pentru 7 zile.
Numarul de subparcele se determina astfel
Durata de refacere/ durata de pasunat + 1
35/5 +1 =8
Pe fiecare din cele 8 subparcele, se pășunează de 5(4,5) ori pe parcursul sezonului de pășunat de 180 de zile.
Ordinea de pășunat a subparcelelor de exploatare este determinată de expoziție, altitudine și amplasare față de căile de acces. În general, parcelele cu o expoziție însorită și cu altitudinea cea mai mică se vor pășuna primele, după care se valorifică cele cu expoziție umbrită și altitudine mare.
6.5.3. Determinarea valorii pastorale
Valoarea pastorală este un indice sintetic de caracterizare a calității unei pajiști, determinată prin metode floristice de apreciere.
În cazul pășunii din localitatea Lungești am folosit
Metoda gravimetrică care constă în cântărirea propriu zisă a speciilor de plante (G) recoltate prin cosire pe câte 1 mp în mai multe repetiții în funcție de diversitatea covorului ierbos, urmată de exprimarea lor în procente.
V.P. = ∑ PC (%) x IC/5
În care:
VP = indicator valoare pastorală (0 – 100)
PC = participare în covorul ierbos (%) indiferent de metoda de determinare
IC = indice de calitate furajeră.

Pentru pășunea din prezentul Amenajament pastoral la UAT Lungești valoarea pastorală este diferită pe trupurile de pășune în funcție de altitudinea pe care este amplasată , compoziția floristică și speciile din covorul ierbos

În teritoriu se disting predominant pajişti de Agrostis capillaris, iarba vântului(Agrostis tenuis), paiuș(Festuca rubra), firuță(Poa bulbosa).
de productivitate bună pe terenuri plane sau uşor înclinate cu soluri mai bogate şi pajişti cu productivitate mijlocie pe terenuri cu înclinaţie mare şi expoziţii însorite pe soluri mai sărace acide.
Valoarea pastorală a pajiştilor de Agrostis capillaris este bună, ajungând la o producţie de 10-15 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 1,0-1,2 UVM/ha.
A doua categorie de pajişti de acest tip, cu productivitate mijlocie, are o valoare pastorală mijlocie cu 5,0-7,5 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,5-0,8 UVM/ha.
În zona de amenajament Pajiştile de Festuca valesiaca(F. sulcata) (păiuş de silvostepă) sunt deasemenea în proporție considerabilă fiind în amestec cu alte plante furajere de valoare pastoral neomogenă.
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de Festuca valesiaca se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar ,de cer şi gârniţă din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanţi slab până la moderat înclinaţi (6-140) pe toate expoziţiile la altitudini mai joase şi numai însorite la altitudini mai mari.
Valoarea pastorală şi productivitatea este slabă-mijlocie, cu o producţie de 3,5-6 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,4-0,6 UVM/ha

Pentru pășunea din UAT Lungești s-a determinat o valoare pastorală bună, respectiv 50-75 .(Ghidul)

Pentu a atinge scopul amenajamentului pastoral, folosirea pajiștilor se va face coreland datele prezentate anterior cu efectivele de animale deținute si obiectivele deținătorilor de pajiști și ale crescatorilor de animale, respectand normele legale si potrivit condiţiilor staţionale locale şi incidenţei măsurilor de agromediu, astfel să se asigure o gospodărire raţională a acestora, având în acelaşi timp ca ţintă şi menţinerea biodiversităţii şi protejarea mediului înconjurător.
Se va avea în vedere asigurarea producției de masa verde necesară efectivelor de animale deținute, utilizarea eficienta a producției în sensul că excedentul de masa verde să se cosească pentru a asigura și o parte a necesarului de fân.
Beneficiarele ale acestor suprafeţe sunt animalele crescătorilor din zonă, pentru care nu se poate asigura păşunatul pe suprafeţele proprii.
O altă latură a problemei se referă la repartizarea suprafeţelor pe specii şi categorii de animale, ţinând cont de cerinţele acestora cu privire la: calitatea pajiştii (tipul pajiştii, sistemul de exploatare), posibilităţile de asigurare a apei de băut pentru animale, drumurile de acces, etc.
Capacitatea de pășunat (CP)
Capacitatea de pășunat (Cp) se va determina în fiecare sezon de pășunat utilizând formula:

CP (UVM/ha) = (Pt(kg/Ha)XCf% )/NzxDZP X 100
în care:
Nz = necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal, în Kg/zi = 65 kg
DZP = numărul zilelor sezonului de păşunat; 180 zile
Cf = coeficient de folosire a pajiștii, în %,

Coeficientul de folosire exprimat în procente s-a stabilit prin cosirea şi cântărirea resturilor neconsumate (Rn) pe 5 – 10 m2, după scoaterea animalelor din tarla şi raportarea la producţia totală după formula:

Cf=(Pt (kg/ha) – Rn (kg/ha))/(Pt (kg/ha) ) x 100% = (6909kg/ha -1900kg/ha)/(6909kg/ha) = 0,72 x100 = 72%

Coeficientul de folosire este un indicator al calităţii pajiştii şi variază de la un tip de pajişte la altul. Valoarea medie a coeficientului de folosire la pajiştea în cauză este de 41%.
Producţia în iarbă (t/ha) a păşunii este cuprinsă între 6- 8 t/ha, cu o medie de 6 t/ha, iar calitatea furajeră este bună.
Pentru calculul încărcăturii de animale poate fi folosită şi formula redată în Ordinul 544/2013 art.10.

Dacă exprimăm numărul de animale admise pentru 1 ha pășune cu Ip (încărcarea pășunii) necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal cu Nz și numărul zilelor de pășunat cu Zp, formula pentru stabilirea încărcării unei pășuni va fi:

I.P. (cap/ha) = Pt (kg/ha) x Cf (%)/Nz x Zp x100

Stabilirea încărcăturii totale cu animale a unei pășuni (IAP) se face prin înmulțirea suprafeței pășunii (SP) exprimată în hectare cu încărcarea pășunii (Ip) la 1 ha pentru diferite specii sau categorii de animale sau un indicator sintetic exprimat în unități vită mare (UVM)
IAP (nr. capete UVM)= Sp (ha) x Ip (cap/ha, UVM/ha)
Determinarea corectă a încărcării cu animale a unei pășuni este deosebit de importantă pentru menținerea producției și calității covorului ierbos. Supraîncărcarea ca și subîncărcarea unei pășuni au influențe negative, greu de îndreptat ulterior.
În stabilirea încărcării cu animale se poate lua în calcul și experiența locală dacă a avut rezultate bune pe termen lung.

Î.A.=(P.d)/(Ci x Z.p)

Capacitatea de pășunat în acest caz se determină după formula:
CP = VP x C (UVM /ha) în care:
VP = valoare pastorală
C = coeficient de capacitate variabil în funcție de altitudine
Deoarece producția pășunii nu se repartizează uniform pe cicluri de folosire, este necesară diminuarea capacității de pășunat rezultată din calcul cu 30%, pentru a avea o oferta constantă de iarbă pentru pascut și o producție suplimentară de fîn de la primele doua cicluri de recoltă.
După determinarea indicatorului de valoare pastorală prin împărţirea la 5 a punctajului obţinut din înmulţirea PC x IC, acesta se apreciază în funcție de tipul de stațiune astfel:

Tabelul 6.3
Nr. crt Specia IC= indice de calitate furajeră Nr. crt Specia IC= indice de calitate furajeră
1 Agrostis capillaris 3 16 Coronilla varia 2
2 Festuca rubra 3 17 Genista sagittalis 0
3 Lolium perenne 5 18 Genista tinctoria 1
4 Botriochloa ischemum 0 19 Galega officinalis 2
5 Festuca pseudovina 1 20 Medicago lupulina 4
6 Anthoxantum odoratum 1 21 Melilotus officinalis 2
7 Brachipodium pinnatum 1 22 Trifolium fragiferum 3
8 Calamagrostis epigeios 4 23 Trifolium pannonicum 3
9 Trisetum flavescens 4 24 Trifolium repens 5
10 Poa pratensis 4 25 Vicia cracca 3
11 Poa nemoralis 2 26 Plantago lanceolata 2
12 Phleum pretense 5 27 Taraxacum officinale 3
13 Agropyron repens 2 28 Symphytum officinale 0
14 Dactylis glomerata 5 29 Convolvulus arvensis 0
15 Festuca arundinacea 3 30 Carex vulpine 0

Valoarea coeficientului de capacitate de păşunat (C)
(dupa Marusca, 2013)

Altitudinea (m) Durata sezonului de păşunat (zile) Coeficient (C) pentru păşuni
Nefertilizate Fertilizate nivel mediu
2200-2400 40 0,010 –
2000-2200 55 0,014 –
1800-2000 70 0,018 –
1600-1800 85 0,022 0.052
1400-1600 100 0,026 0,058
1200 -1400 115 0,030 0,064
1000-1200 130 0,034 0,070
800-1000 145 0,038 0,076
600-800 160 0,042 0,082
400-600 175 0,046 0,088
200-400 190* 0,050 -0,094
0-200 205* 0,054 0,100
Gradienti pentru 100 m altitudine -7,5 zile -0,002 -0,003
* ) în lunci şi condiţii de irigare

în acest caz se determină după formula:
CP = VP x C (UVM /ha) în care:
VP = valoare pastorală
C = coeficient de capacitate variabil în funcție de altitudine.
CP=14 X 0,050=0,7 UVM/Ha
Deoarece producția pășunii nu se repartizează uniform pe cicluri de folosire, este necesară diminuarea capacitații de pășunat rezultată din calcul cu 30%, pentru a avea o ofertă constantă de iarbă pentru păscut și o producție suplimentară de fân de la primele două cicluri de recoltă.

Se va arăta capacitatea de pășunat actuală și predictibilă după aplicarea lucrărilor de îmbunătățire.

Tabel 6.4 Coeficientul de folosire(%) al pajiștii
Nrcrt Trupul de pășune
denumirea Suprafaţa
(ha) Prod.
medie
(ha) Productia
totala de masa verde
t Resturi neconsumae
Total ( t) Coeficient de folosire%
1 Trup Carcadiesti (Izlaz comunal ) 30.0 9 270 135 135

2 Trup Armasaru(izlaz comunal) 55.0 5 275 151 124

3 Trup Dragoi(izlaz comunal) 4.0 7 28 16 12
4 Trup Mamuletu(izlaz comunal) 43.0 6 258 129 129
5 Trup Racoasa(izlaz comunal) 8.0 7 56 33 23
6 Trup Valea Rea(izlaz comunal) 33.0 7 231 155 76
7 Trup Samu(izlaz comunal) 33.0 8 264 171 93

8 Trup Bon(izlaz comunal) 21.0 7 147 97 50
9 Trup Pamantul Alb(izlaz comunal) 21.0 5 105 68 37
10 Trup Costova(izlaz comunal) 13.0 7 91 54 37
11 Trup Predeasca 7.0 7 49 29 20
12 Trup Cojic-Cocini 13.0 5 65 45 20
13 Trup Dobresti 3.0 4 12 7 5
14 Trup Tisa Mare 27.85 4 114 72 42
15 Trup Cruceroaia 3.0 7 21 11 10
16 Trup La Tigani 11.0 4 44 28 16
17 Trup Dealul Firului 14.94 4 60 36 24
18 Trup Valceaua Mitrii 10.0 6 60 36 24
19 Trup Praxia 160.0 8 1280 832 448
20 Trup Richiti 7.0 7 49 29 20
21 Trup Vale Adanca 50.0 7 350 245 105
22 Trup Greaca 3.0 7 21 11 10
23 Trup Zaroaica 4.0 8 32 20 12
24 Trup Loturi 3.0 8 24 14 10
25 Trup Frumusica 20.0 8 160 104 56
26 Trup Dealul Salii 20.0 7 140 56 84
27 Trup Sonda 19.0 7 170 80 90
28 Trup Valceaua Bisericii 6.0 4 24 12 12
29 Trup Rasu 105.35 8 843 421 422
30 Trup La Badesti 9.0 6 54 32 22
31 Trup Gradina 4.0 6 24 13 11
32 Trup Salea –Dealul Avel 20.0 7 140 63 77
33 Trup Valea Calugarului 14.0 8 112 45 67
34 Trup In Seci 13.0 8 104 67 37
35 Trup Samu Deal 97.0 8 776 388 388
36 Trup La Vie 21.47 7 150 97 53
37 Trup Valea Rea(particulari) 30.0 4 120 72 48
38 Trup Bon Stau 4.0 7 28 15 13
39 Trup Vatra Satului-Gantulei 3.66 6 22 9 13
40 Trup Elesteu 40.0 3 120 60 60
41 Trup Tarcau 17.0 7 119 71 48
42 Trup Pamantul Alb(langa sat ) 3.73 6 22 9 13

6.5.4. Stabilirea încărcării cu animale
Ritmul neuniform de repartizare a producţiei de iarbă pe păşuni face ca animalele să aibă de regulă un surplus de hrană la începutul păşunatului şi să fie în criză la sfârşitul sezonului.
Stabilirea încărcăturii cu animale a unei pășuni se face în baza determinării repetate mai mulți ani a producției pășunii prin cosire , respectiv producția totală de iarbă (Pt) pe cicluri de pășunat și stabilirea coeficientului de folosire a ierbii (Cf)
Coeficientul de folosire exprimat în procente se stabileşte prin cosirea şi cântărirea resturilor neconsumate (Rn) pe 5 – 10 mp, după scoaterea animalelor din tarla şi raportarea ei la producţia totală după formula:
Pt (kg/ha) – Rn (kg/ha)
Cf= (Pt (kg/ha) – Rn (kg/ha))/(Pt (kg/ha) )x100
Pentru calculul încărcăturii de animale poate fi folosită şi formula redată în Ordinul 544/2013 art.10.
Î.A. = (P.d)/( (Ci x Z.p)) = UVM

ÎA = încărcătura cu animale/ha de păşune exprimată în UVM/ha
P.d = producţia disponibilă de masă verde (kg/ha),
C.i. = consum zilnic de iarbă – 65 kg/UVM.
Z.p. = număr de zile de păşunat într-un sezon.

Se va arăta capacitatea de pășunat actuală și predictibilă iar după aplicarea lucrărilor de îmbunătățire se preconizează o capacitate de pășunat mai mare cu 30%.
Capacitatea de pășunat actuală va fi prezentată sub formă tabelară (Tabelul 6.4),grupând-se suprafețele cu capacitate de producție asemănătoare și cu răspuns preconizat asemănător.
Se vor prezenta rezultatele preconizate pe următorii ani în ceea ce privește compoziția floristică, producția de masă verde, coeficientul de folosire și încărcătura optimă a pajiștii (UVM/ha), ca urmare a îmbunătățirii pajiștilor.
Tabelul 6.5.4
Nr.crt. Trup de pajişte Suprafaţa de exploatare (ha) Productia de masa verde t/ha Coeficient de folosire % Producţia de masă verde utilăto/ha
(col 2 x 3)
Producţia totală de masă verde (t)
(col 1 x 2) ZAF
col 4/ 0,05) Încărcare cu UVM
La 1ha
(col 6/ DSP)
Minim Total
(col 1 x col 7)
Maxim
1 2 3 4 5 6 7 8
1 Trup Carcadiesti (Izlaz comunal ) 30.0 9 50

4,5 270 90 0,50 15
2 Trup Armasaru(izlaz comunal) 55.0 5 55
2,75 275 55 0,31 17
3 Trup Dragoi(izlaz comunal) 4.0 7 60 4,20 28 84 0.47 1,88
4 Trup Mamuletu(izlaz comunal) 43.0 6 50
3 258 80 0,44 19
5 Trup Racoasa(izlaz comunal) 8.0 7 60 4,2 56 84 0,47 3,8
6 Trup Valea Rea(izlaz comunal) 33.0 7 50
3,5 231 70 0,39 12,8
7 Trup Samu(izlaz comunal) 33.0 8 65
5,2 264 104 0,58 19
8 Trup Bon(izlaz comunal) 21.0 7 66 4,6 147 92 0,51 10,7
9 Trup Pamantul Alb(izlaz comunal) 21.0 5 65
3,25 105 65 0,36 7,5
10 Trup Costova(izlaz comunal) 13.0 7
60 4,2 91 84 0,47 6,1
11 Trup Predeasca 7.0 7 60 4,2 49 84 0,47 3,3
12 Trup Cojic-Cocini 13.0 5 70
3,5 65 70 0,39 5
13 Trup Dobresti 3.0 4 60 2,4 12 48 0,3 0,8
14 Trup Tisa Mare 27.85 4 65 2,6 111 52 0,3 8
15 Trup Cruceroaia 3.0 7 55 3,85 21 77 0,4 1,3
16 Trup La Tigani 11.0 4 65
2,6 44 52 0,3 3
17 Trup Dealul Firului 14.94 4 60
2,4 59,7 48 0,3 4
18 Trup Valceaua Mitrii 10.0 6 60
3,6 60 72 0,4 4
19 Trup Praxia 160.0 8 65 5,2 1280 104 0,58 93
20 Trup Richiti 7.0 7 60 4,2 49 84 0,47 3,2
21 Trup Vale Adanca 50.0 7 70 4,9 350 98 0,54 27
22 Trup Greaca 3.0 7 55 3,85 21 77 0,4 1,2
23 Trup Zaroaica 4.0 8 65 5,2 32 104 0,6 2,3
24 Trup Loturi 3.0 8 60 4,8 24 96 0,53 1,6
25 Trup Frumusica 20.0 8 65 5,2 160 104 0,58 11,6
26 Trup Dealul Salii 20.0 7 40 2,8 140 56 0,3 6,2
27 Trup Sonda 19.0 7 60
4,2 133 84 0,47 8,9
28 Trup Valceaua Bisericii 6.0 4 50 2 24 40 0,2 1,3
29 Trup Rasu 105.35 8 50 4 843 80 0,44 46,35
30 Trup La Badesti 9.0 6 60 3,6 54 72 0,4 3,6
31 Trup Gradina 4.0 6 55 3,3 24 66 0,3 1,5
32 Trup Salea –Dealul Avel 20.0 7 45 3,1 140 63 0,35 7
33 Trup Valea Calugarului 14.0 8 40 3,2 112 64 0,36 5
34 Trup In Seci 13.0 8 65 5,2 104 20 0,58 7,5
35 Trup Samu Deal 97.0 8 50 4 776 80 0,44 42,7
36 Trup La Vie 21.47 7 65 4,5 150 90 0,5 10,7
37 Trup Valea Rea(particulari) 30.0 4 60 2,4 120 48 0,27 8,1
38 Trup Bon Stau 4.0 7 55 2,8 28 56 0,31 1,2
39 Trup Vatra Satului-Gantulei 3.66 6 40 2,4 21,9 48 0,27 1
40 Trup Elesteu 40.0 3 50 1,5 120 30 0,17 7
41 Trup Tarcau 17.0 7 60 4,2 119 84 0,4 8
42 Trup Pamantul Alb(langa sat ) 3.73 6 40 2,4 22 48 0,2 1

Amenajamentul pastoral are ca scop trecerea de la pașunatul liber, practicat în prezent, la paşunatul raţional. Deşi potrivit tradiţiei, în fiecarea an, se repartizează trupurile și parcelele mari de pajişti pentru grupele de animale din localitate, paşunatul se face continuu, animalele parcurgand toată pajistea pe tot sezonul de păşunat.
S-a constatat că an de an efectivele de animale din localitate sunt în scădere, ca urmare este necesar ca în fiecare an la începutul sezonului de pașunat să se stabilească numarul de UVM al grupei de animale care urmează să fie repartizate pe fiecare unitate de exploatare.
Conversia animalelor în U.V.M. se face conform coeficienţilor prevăzuţi în tabel
Aceasta se face completand tabelul urmator:
Specificare
Coeficient de transformare în UVM Nr. capete pentru 1 UVM
Tauri și boi de muncă 1,0-1,2 0,8-1,0
Vaci de lapte 1,0 1,0
Bovine de toate varstele (în medie) 0,7-0,8 1,3-1,4
Tineret bovin peste 1 an 0,5-0,7 1,4-2,0
Tineret bovin sub 1 an 0,2-0,3 3,3-5,0
Oi şi capre de toate vârstele 0,14 7,1
Oi şi capre mature 0,15-0,16 6,3-6,7
Cai de toate vârstele 0,8 1,3
Cai de tracţiune 1,0-1,1 0,9-1,0
Tineret cabalin peste 1 an 0,5-0,7 1,4-2,0
Tineret cabalin sub 1 an 0,2-0,3 3,3-5,0

6.5.5. Sisteme de pășunat
După ce s-au aplicat toate metodele de îmbunătățire a covorului ierbos prin curățire de vegetație dăunătoare, fertilizare, etc., problema cea mai importantă rămâne valorificarea producției de iarbă prin cosire și/sau păscut cu animale.
Utilizarea prin cosire reclamă cunoașterea unor condiții mai simple ce trebuiesc respectate cum ar fi: stadiul de dezvoltare al plantelor, înălțimea și modul de tăiere, îndepărtarea recoltei, pregătirea fânului, etc.
În schimb pășunatul este cu mult mai complicat, întrucât intervine factorul animal prin călcare, ruperea ierbii, dejecții solide și lichide, etc., cu influențe determinante asupra productivității și compoziției floristice a covorului ierbos al unei pajiști.
De aceea trebuie să se acorde o atenție la fel de mare metodelor de folosire ca și metodelor de îmbunătățire a producției unei pajiști, pentru a se obține rezultatele scontate.
Din aceste date rezultă complexitatea deosebită a valorificării raționale a pajiștilor prin pășunat, pe care deținătorii acestui mod de folosință nu o cunosc îndeajuns și o neglijează.
Pășunatul rațional este o artă, de care depinde în final productivitatea și durabilitatea covorului ierbos, cât și randamentul animalelor exprimat în spor de greutate vie, lapte, etc., realizat în sezonul de pășunat.
metoda pășunatului liber sau nesistematic
metoda – Pășunatului dirijat, care reprezintă cea mai simplă formă de pășunat rațional care poate fi aplicat pe toate pășunile. El presupune repartizarea diferitelor specii și categorii de animale a unor porțiuni diferite din teritoriul pășunii, încărcarea ei cu un număr optim de animale și pășunatul succesiv al covorului ierbos, în așa fel încăt iarba să fie valorificată într-o măsură cât mai mare.
Prin pășunatul dirijat se urmărește evitarea unor plimbări inutile ale animalelor pe pășune și dirijarea lor în acele locuri, unde la data respectivă pare mai necesar sau mai posibil ca animalele să pășuneze mai mult, să se ,,așeze″ cum zic aceștia.

Pășunatul rațional – Pășunatul pe parcele este sistemul (clasic) de păşunat sistematic (raţional), fiind cel mai răspândit în ţările cu zootehnie dezvoltată.
Ca principiu el se bazează pe subîmpărţirea unei păşuni (trup, unitate de exploatare) cu ajutorul unor garduri fixe în mai multe parcele (6 – 12), urmând ca pe fiecare parcelă păşunatul să se facă liber pe 1/6 până la 1/12 din suprafaţă.
În general s-a preconizat ca fiecare parcelă să fie păşunată timp de 4 – 7 zile, nu mai mult pentru a se evita păşunatul a doua oară a ierbii păscute în prima zi, aceasta fiind în plină creştere.
Între durata păşunatului parcelelor (Dpp) şi durata refacerii ierbii (Drp) ideal ar trebui să fie un raport de 1 : 13. În practică, deseori acest raport este de 1 : 4 – 1 : 6, când vegetaţia suferă, pentru că este păscută a doua oară în timp foarte scurt, este călcată inutil în picioare sau este insuficient valorificată, cu resturi neconsumate datorită dejecţiilor şi alte cauze.
Faţă de sistemele de păşunat mai simple, păşunatul pe parcele după metoda clasică, reprezintă un progres considerabil, asigurând vegetaţiei o perioadă de refacere suficientă, un grad de folosire ridicat prin evitarea păşunatului selectiv, cu posibilitatea intervenţiei între cicluri pe parcelă cum ar fi aplicarea fazială a îngrăşămintelor chimice, cosirea resturilor neconsumate, împrăștierea dejecţiilor, etc. cât şi a efectelor binefăcătoare ale razelor solare în distrugerea unor germeni patogeni.
Unele probleme apar totuşi cu încărcarea momentană a parcelei (Ip) care într-un anumit interval de 4 – 7 zile este prea mică, animalele având la dispoziţie o suprafaţă prea mare, încep să aleagă în primele zile, calcă iarba în picioare, o murdăresc, nu o consumă suficient de bine, preferând să flămânzească la sfârşitul duratei de păşunat în parcelă (Dpp) decât să pască toată iarba avută la dispoziţie.
La un număr mai redus de parcele este mai greu de organizat un păşunat pe grupe de producţie (la vaci de lapte de exemplu) sau un păşunat succesiv cu mai multe specii de animale, ca de exemplu cu ovine după bovine (niciodată invers) pentru a valorifica integral producţia de iarbă.

6.5.6. Mărimea și împărțirea pajiștii în parcele de pășunat
Pentru buna desfăşurare a valorificării ierbii dintr-un trup de păşune, se prezintă câteva calcule care sunt necesare pentru determinarea mărimii unei parcele de păşunat (Mp) şi al numărului de parcele (Np) din tarla care face parte dintr-o unitate de exploatare (UE) prin păşunat a unei pajişti:
Mărimea parcelei se face în funcţie de rezerva de iarbă (Rip), după formula:
Mp = Numărul animalelor x Dpp/Rip
De exemplu, dacă Rip este de 135 raţii UVM / ha la un ciclu de păşunat ( 8.800kg/ha : 65 kg/UVM = 135 raţii) Dpp (durata de păşunat pe parcelă) de 5 zile şi numărul animalelor de 60 UVM, mărimea parcelei va fi următoarea :
Mp = 60 x 5/135 =300/135 = 2,2ha
Se înţelege că producţia de 8.800 kg/ha este cea consumată efectiv de animale (producţia valorificată) care rezultă în urma scăderii resturilor neconsumate din producţia totală sau aplicând coeficientul de folosire a ierbii (Cf) .
Numărul parcelelor se stabileşte după formula:
Np = Drp/ Dpp + 1
Astfel, dacă durata medie a păşunatului într-o parcelă (Dpp) este de 5 zile şi
durata perioadei de refacere a ierbii (Drp) este în medie de 30 zile, atunci numărul de parcele necesar va fi:
Np = 30/5+ 1 = 7 parcele
Dacă păşunatul se face pe 3 grupe de producţie ( 1 – vaci de mare producţie; 2 – vaci cu producţii mici şi înţărcate; 3 – tineret femel + vaci sterpe), formula de mai sus va fi următoarea:
Np = Drp /Dpp+ nr. grupe = 30/5 + 3 = 9 parcele
În mod normal, iarba se valorifică cu atât mai bine cu cât numărul parcelelor dintr-o tarla de păşunat este mai mare, întrucât se poate reduce Dpp şi mări Drp.
Un număr prea mare de parcele, ridică foarte mult costurile ocazionate de împrejmuirile cu garduri fixe. De aceea în practică este mai răspândit sistemul de împărţire a unei păşuni în minim 4 parcele până la maxim 12 parcele cu un optim de 6 – 8 – 10 parcele cu garduri fixe, în interiorul cărora păşunea se subdivide cu gardul electric pentru necesarul de iarbă pe o jumătate sau o zi întreagă.
Modul de divizare a unei tarlale în parcele, care face parte dintr-o unitate de exploatare (UE), este determinat de configuraţia terenului, de forma lui geometrică.
Pe o parcelă se poate reveni după o perioadă de maxim 36zile.
35+1=36 180:36=5zile

6.5.7. Organizarea pașunatului pentru diferite specii de animale
Amenajamentul pastoral are ca scop trecerea de la pășunatul liber, practicat în prezent, la păşunatul raţional. Deşi potrivit tradiţiei, în fiecarea an, se repartizează trupurile și parcelele mari de pajişti pentru grupele de animale din comună, paşunatul se face continuu, animalele parcurgând toată pajiștea pe tot sezonul de păşunat.
Trupurile de peste 100 ha se vor diviza de așa natură ca parcelele repartizate anual pentru diferite grupe de animale să nu fie peste 100 ha.
Se ştie că ovinele ameliorează paşunea, iar bovinele degradează păşunea, ca urmare se recomandă ca în fiecare an sau cel puţin odată la 2 ani să se facă o rotaţie între bovine şi ovine pe parcelele repartizate.
Pășunatul pe tarlale reprezintă pășunatul cel mai rational de folosire a pășunilor.El constă în împărțirea pășunii în mai multe tarlale care se pășunează succesiv.Prin acest system se înlătură cea mai mare parte dintre neajunsurile pășunatului liber. În primul rând se evită pășunatul repetat al plantelor,care au astfel posibilitatea să se refacă, ceea ce atrage după sine creșterea vitalității plantelor și mărirea producției.Sub înfluența pășunatului rational crește procentul de participare a plantelor bune de nutreț.
Având în vedere durata sezonului de pășunat de 180 de zile, durata de refacere a vegetației după pășunat cuprinsă între 20 și 30 de zile, durata pășunatului pe o parcelă este de 4 – 7 zile se determină numarul de cicluri de pășunat.
Ciclul de pășunat reprezintă perioada după care se revine pe aceeași parcelă în același sezon de pășunat și cuprinde durata de pășunat ( 4-7 zile) și durata de refacere a covorului iesbos ( 20 -30 zile) sau altfel spus numărul de zile în care animalele păşunează efectiv pe o suprafaţă de pajişte, precum şi timpul scurs de la scoaterea animalelor de pe teren şi până la reintroducerea lor la păşunat pe aceeaşi suprafaţă
S-a luat în calcul 30 zile ( 6 + 30)
Nr de cicluri de pășunat = Durata sezonului de pășunat / (durata pășunatului+ durata de refacere)
180/(30 +6) = 5
Suprafața parcelei de exploatare se împarte în subparcele de pășunat care asigură necesarul de masă verde al grupei de animale pentru 6 zile.
Numarul de subparcele se determina astfel
Durata de refacere / durata de pasunat + 1
30/5 +1 = 7
Pe fiecare din cele 7 subparcele, se pășuneaaza de 7 ori pe parcursul sezonului de pășunat de 180 de zile. Mărimea unei subparcele se determină împarțind la 7 suprafața parcelei de exploatare.
Ordinea de pășunat a subparcelelor de exploatare este determinată de expoziție, altitudine și amplasare față de căile de acces. În general, parcelele cu o expoziție însorită și cu altitudinea cea mai mică se vor pășuna primele, după care se valorifică cele cu expoziție umbrită sau situate la altitudini mai mari, rezultând calendarul de pășunat pe cicluri de exploatare.

PLAN OPTIM DE PĂŞUNARE

Tabel 6.5.7

Nr.
crt. Denumirea
trupulului de pajiște Suprafața
ha Limite UVM pe parcelă
Minim Recomandat
0 1 2 5 6
1 Trup Carcadiesti (Izlaz comunal ) 30.0 0,50 15
2 Trup Armasaru(izlaz comunal) 55.0 0,31 17
3 Trup Dragoi(izlaz comunal) 4.0 0.47 1,88
4 Trup Mamuletu(izlaz comunal) 43.0 0,44 19
5 Trup Racoasa(izlaz comunal) 8.0 0,47 3,8
6 Trup Valea Rea(izlaz comunal) 33.0 0,39 12,8
7 Trup Samu(izlaz comunal) 33.0 0,58 19
8 Trup Bon(izlaz comunal) 21.0 0,51 10,7
9 Trup Pamantul Alb(izlaz comunal) 21.0 0,36 7,5
10 Trup Costova(izlaz comunal) 13.0 0,47 6,1
11 Trup Predeasca 7.0 0,47 3,3
12 Trup Cojic-Cocini 13.0 0,39 5
13 Trup Dobresti 3.0 0,3 0,8
14 Trup Tisa Mare 27.85 0,3 8
15 Trup Cruceroaia 3.0 0,4 1,3
16 Trup La Tigani 11.0 0,3 3
17 Trup Dealul Firului 14.94 0,3 4
18 Trup Valceaua Mitrii 10.0 0,4 4
19 Trup Praxia 160.0 0,58 93
20 Trup Richiti 7.0 0,47 3,2
21 Trup Vale Adanca 50.0 0,54 27
22 Trup Greaca 3.0 0,4 1,2
23 Trup Zaroaica 4.0 0,6 2,3
24 Trup Loturi 3.0 0,53 1,6
25 Trup Frumusica 20.0 0,58 11,6
26 Trup Dealul Salii 20.0 0,3 6,2
27 Trup Sonda 19.0 0,47 8,9
28 Trup Valceaua Bisericii 6.0 0,2 1,3
29 Trup Rasu 105.35 0,44 46,35
30 Trup La Badesti 9.0 0,4 3,6
31 Trup Gradina 4.0 0,3 1,5
32 Trup Salea –Dealul Avel 20.0 0,35 7
33 Trup Valea Calugarului 14.0 0,36 5
34 Trup In Seci 13.0 0,58 7,5
35 Trup Samu Deal 97.0 0,44 42,7
36 Trup La Vie 21.47 0,5 10,7
37 Trup Valea Rea(particulari) 30.0 0,27 8,1
38 Trup Bon Stau 4.0 0,31 1,2
39 Trup Vatra Satului-Gantulei 3.66 0,27 1
40 Trup Elesteu 40.0 0,17 7
41 Trup Tarcau 17.0 0,4 8
42 Trup Pamantul Alb(langa sat ) 3.73 0,2 1

Pentru suprafața totală de 1025 ha este recomandat să se pășuneze pe o parcelă de 1ha un număr de 0,33 UVMminim și maxim 1UVM /ha.

6.5.8. Drumuri și poteci de acces.Fiecare parcelă ce intră în componenţa trupurilor de pajişte incluse în prezentul amenajament are acces la un drum public. Aceste drumuri ţin seama de unele criterii şi anume: – La fiecare corp de pajişti trebuie să existe un drum de acces pe care să poată circula mijloace auto şi mecanizate, ca să efectueze în bune condiţii, în sezonul primăvară – vară – toamnă, toate transporturile necesare, inclusiv pentru mersul
-să deservească şi să ofere posibilităţi de acces la o cât mai mare suprafaţă de pajişti;
-să traverseze cât mai puţine văi şi pâraie, în vederea reducerii volumului lucrărilor poduri, podeţe etc. şi să evite complet locurile înmlăştinate;
-să fie pietruit, de la drumul de legătură până la corpul de pajişti şi în interiorul acestuia cel puţin pe porţiunile cu pantă;
Pentru localitatea Lungești accesul în zonele de pășune se face pe drumurile comunale ce leagă satele de terenurile agricole ale proprietarilor particulari.
Fiecare parcelă descriptivă ce intră în componenţa trupurilor de pajişte incluse în prezentul amenajament are acces la un drum. Aceste drumuri sunt într-o stare bună şi sunt administrate de Consiliul Local al localității Lungești. Majoritatea căilor de acces sunt pietruite.
Toate căile de acces sunt reprezentate pe planurile de amplasament.
6.5.9. Asigurarea cu apă de băut este o condiţie indispensabilă pentru realizarea păşunatului raţional. În general se socoteşte că 1 UVM în sezonul de păşunat are nevoie 30-40 litri apă/zi vara şi de 15 – 20 litri în cursul primăverii şi al toamnei. Pentru o oaie adultă se socoteşte 2 – 4 l/cap/zi în perioada păşunatului. Aprovizionarea cu apă se face din diferite surse, cu adăpători fixe .

Pe trupurile de pașune adăparea se face direct din pâraiele care izvorasc din pașune sau străbat unele trupuri de pajiști.
Apele de pe platou sunt colectate de văi care au în cea mai mare parte orientare către vest.
Teritoriul este strabatut de la nord la sud de Valea Manului. In afara de aceasta relieful este fragmentat de o multime de vai secundare, printre care pe partea drapta: Valea Frumusica, Valea Bisericii, Valea Rasului, Valea lui Ion, Valea Sinului puternic afectate de alunecari.
Pe partea stanga a Manului sunt; Valea Cogigu, Valea Adanca, Valea Ciulpeanu, Valea Silea, Valea Rea, Valea Mijlocie.
Adâncimea de apariţie a nivelului pânzei pedofreatice este divers; la adâncimi mai mari de 10 m pe platouri şi terasele superioare şi la adâncimi mai mici de 5 m pe relieful de vale. De remarcat prezenţa apei la adâncimi mai mici de 2 m în unele sectoare de vale.
Analizand aceasta rețea hidrografică se remarcă o diversitate mare, cu un debit oscilant în mare parte alimentate de precipitațiile ocazionate de topirea zapezilor sau de ploi de lunga durată.
Pe versanti apar pânze pedofreatice suspendate cu caracter temporar sau permanent, materializate prin izvoare de coasta,

6.5.9 Construcții și dotări zoopastorale
La data intrării în vigoare a prezentului amenajament nu există construcţii zoopastorale (stâne)ce aparțin persoanelor fizice,crescători de animale.
Pe pașunile prezentului amenajament animalele duse vara la păşune nu au în general nevoie de adăposturi, pentru că stau în permanenţă în parcelele unde păşunează, făcând în acelaşi timp şi fertilizarea prin târlire iar, pe timpul unor intemperii și în perioadele zilelor însorite se adăpostesc de obicei în lizierele cu arbori din parcele și din înprejurimi.

CAP. 7. DESCRIERE PARCELARĂ
Tabel 1
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești
1 1/1 13,9 Pășune lunca Versant neuniform lung
Altitudine : 220m , Panta generala de 03m%
Expoziție : toate
Sol : Aluviosol eutric, lut/lut, dezvoltat pe depozite fluviatile mijlocii necarbonatice situate discordant pe depozite bistratificate (luturi+nisipuri).
Factorii limitativi : areale fara covor ierbaceu sau cu covor ierbaceu slab incheiat (degradare antropica); tufaris rar
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : poa pratensis ssp. angustifolia tip 5.2.1.3.Agrostis capillaris
Graminee: Agrostis capillaris( iarba câmpului), Festuca rupicola(păiuș) Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Lolium perene (raigras englezesc), Festuca pseudovina (păiuşul oilor)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzăRichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(Trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei)
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei)
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 50
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3maxim 1U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Plopus nigra (plop alb) Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) . Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Masuri ameliorative: suprainsamantare sau reinsamantare pe arealele cu covor ierbaceu compromis; defrisarea tufarisului,îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.

Tabel 2
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 1 1/2 12,9 Pășune versant Versant neuniform lung

Altitudine : 220-250 m , panta 12%,
Expoziție : NE umbrită
Sol : Preluvosol tipic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare moderat necarbonatice situate discordant pe luturi argiloase, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi : tufaris rar
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.3.Agrostis capillaris-Festuca rupicola
Graminee: Agrostis capillaris( iarba câmpului), Festuca rupicola(păiuș) Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Lolium perene (raigras englezesc), Festuca pseudovina (păiuşul oilor)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzăRichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(Trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei)
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei)
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 50
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare.

Tabel 3
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 1 1/3 12,9 Pășune microbazinet microbazinet de versat
Altitudine : 220-260 m , panta 12%,
Expoziție : NE umbrită
Sol : Preluvosol tipic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare moderat necarbonatice situate discordant pe luturi argiloase, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi : tufaris pe cca 20% din suprafata
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : poa pratensis ssp. angustifolia tip 5.2.1.3.Agrostis capillaris -Festuca rupicola
Graminee: Agrostis capillaris( iarba câmpului), Festuca rupicola(păiuș) Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Lolium perene (raigras englezesc), Festuca pseudovina (păiuşul oilor)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzăRichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(Trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei)
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei)
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 50
Încarcarea cu animale: recomandată 0,50 maxim 15 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrisarea selectiva (pastrarea vegetatiei lemnoase pe firul de vale, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare.

Table 4
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 2 2/4 6,1 Pășune culme culme ingusta sinuoasa

Altitudine : 200-260 m , panta 7%,
Expoziție : E semiumbrită
Sol : Preluvosol tipic, lut/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice situate discordant pe argile, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi : areale fara covor ierbaceu sau cu covor ierbaceu slab incheiat (degradare antropica); tufaris rar
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : poa pratensis ssp. angustifolia tip 5.2.1.3.Agrostis capillaris
Graminee: Agrostis capillaris( iarba câmpului), Festuca rupicola(păiuș) Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Lolium perene (raigras englezesc), Festuca pseudovina (păiuşul oilor)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei)
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei)
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 73
Încarcarea cu animale: recomandată 0,30 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Salix alba si S. fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse Recomandări suprainsamantare sau reinsamantare pe arealele cu covor ierbaceu compromis; defrisarea tufarisului.Fertilizare.

 

Tabel 5
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 2 2/5 11,5 Pășune culme culme ingusta sinuoasa

Altitudine : 200-220m , panta 22%,
Expoziție : V semiînsorită
Sol : Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/argila lutoasa, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat foarte puternic prin apa.
Factorii limitativi : parcela este partial impadurita (atat natural cat si antopic-padure plantata); sub culme o insiruire de areale cu alunecari cu aspect de prabusiri mici, active; in partea inferioara este limitat de ogas adanc, pe alocuri activ
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4 Botriochola ischaemum .
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa pratensis, Festuca pseudovina (păiuşul oilor), ,Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei :70
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Populus alba (plop alb), , Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrisarea selectiva a arealelor impadurite natural cu pastrarea vegetatiei lemnoase pe pantele > 25m%; amenajarea arealelor cu alunecari (drenaj, nivelari si avand in vedere panta ridicata impadurire); Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Măsuri de eliminare a excesului de umiditate.Fertilizare.

Tabel 6
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 2 2/6 5,3 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 230-270m , panta 17%,
Expoziție : S însorită
Sol : Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/argila lutoasa, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat foarte puternic prin apa.
Factorii limitativi : impadurit pe cca 40% din suprafata; pe restul de 60% tufaris rar
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4 Botriochola ischaemum .
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa pratensis, Festuca pseudovina (păiuşul oilor), ,Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei :50
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrisarea selectiva a arealelor impadurite natural cu pastrarea vegetatiei lemnoase pe pantele > 25m%;defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor; Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

Tabel 7
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 2 2/7 10,2 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 230-270m , panta 17%,
Expoziție : E semiumbrită
Sol : Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/argila lutoasa, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat foarte puternic prin apa.
Factorii limitativi : impadurit pe cca 70% din suprafata; pe restul de 30% tufaris rar
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4 Botriochola ischaemum .
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa pratensis, Festuca pseudovina (păiuşul oilor), ,Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 30
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrisarea selectiva a arealelor impadurite natural cu pastrarea vegetatiei lemnoase pe pantele > 25m%; îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor; Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

Tabel 8
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 2 2/8 6,9 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 200-270m , panta 22%,
Expoziție : S însorită
Sol : Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/argila lutoasa, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat foarte puternic prin apa.
Factorii limitativi : impadurit pe cca 60% din suprafata; pe restul de 40% tufaris rar
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4 Botriochola ischaemum .
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa pratensis, Festuca pseudovina (păiuşul oilor), ,Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 55
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrisarea selectiva a arealelor impadurite natural cu pastrarea vegetatiei lemnoase pe pantele > 25m%; îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor; Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

Tabel 9
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 2 2/9 15 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 200-270m , panta 17%,
Expoziție : E semiumbrită
Sol : Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/argila lutoasa, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat foarte puternic prin apa.
Factorii limitativi : impadurit pe cca 50% din suprafata; pe restul de tufaris rar
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4 Botriochola ischaemum .
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa pratensis, Festuca pseudovina (păiuşul oilor), ,Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 50
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrisarea selectiva a arealelor impadurite natural cu pastrarea vegetatiei lemnoase pe pantele > 25m%; îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor; Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

Tabel 10
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 3 3/10 4 Pășune lunca lunca

Altitudine : 180 , panta 01%,
Expoziție : toate
Sol : Aluviosol calcaric, epicalcaric (carbonati in intervalul 25-50cm), lut/lut, dezvoltat pe depozite fluviatile mijlocii carbonatice situate discordant pe depozite bistratificate (luturi+nisipuri).
Factorii limitative: fara limitari
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5 Cynodon dactylon .
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa pratensis, Festuca pseudovina (păiuşul oilor), ,Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 65
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări ,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor; Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

Tabel 11
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 4 4/11 43 Pășune culme culme ingusta

Altitudine : 190-270m , panta 17%,
Expoziție : V semiînsorită
Sol : Regosol calcaric-molic, epicalcaric (carbonati in intervalul 25-50cm), argila lutoasa/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta necarbonatice situate discordant pe luturi calcaroase.
Factorii limitativi : impadurit artificial (padure plantata pe cca 5ha); in rest pasune neintretinuta, infestata cu arbori si arbusti atat izolati cat si in palcuri
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : poa pratensis ssp. angustifolia tip 5.2.1.3.Agrostis capillaris -Festuca rupicola.
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa pratensis, Festuca pseudovina (păiuşul oilor), ,Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 63
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrisarea selectiva a arealelor impadurite natural cu pastrarea vegetatiei lemnoase pe pantele > 25m%; îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor; Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

Tabel 12
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 5 5/12 8 Pășune lunca lunca

Altitudine : 180 , panta 01%,
Expoziție : toate
Sol : Aluviosol calcaric, epicalcaric (carbonati in intervalul 25-50cm), lut/lut, dezvoltat pe depozite fluviatile mijlocii carbonatice situate discordant pe depozite bistratificate (luturi+nisipuri).
Factorii limitative: cca 75% din suprafață trecută în domeniul silvic (padure plantata); în rest pașune relativ bună, cu mici areale fară covor ierbaceu.
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5 Cynodon dactylon .
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa pratensis, Festuca pseudovina (păiuşul oilor), ,Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 30
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări reinsamantare pe arealele fara covor ierbaceu,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor; Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

 

Tabel 13
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 6 6/13 6,7 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 150-170m , panta 07%,
Expoziție : V semiînsorită
Sol : Regosol calcaric-molic, epicalcaric (carbonati in intervalul 25-50cm), argila lutoasa/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta necarbonatice situate discordant pe luturi calcaroase.
Factorii limitativi : Tufăriș rar; la limita inferioară ogaș adânc (pârâul Valea Rea), partial împădurit, partial activ (cu prabusiri de mal), cu drenaj imperfect (in zona central – nordica, la confluentacu paraul tributar din est s-a format un lac)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5 Cynodon dactylon.
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa pratensis, Festuca pseudovina (păiuşul oilor), ,Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 50
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări amenajarea paraului; defrisare ,defrisarea selectiva a arealelor impadurite natural cu pastrarea vegetatiei lemnoase de-a lungul pârâului îndepartarea gramezilor de crengi rezultate,; Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

Tabel 14
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 6 6/14 5,8 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 180-200m , panta 12%,
Expoziție : E semiumbrită
Sol : Regosol calcaric-molic, epicalcaric (carbonati in intervalul 25-50cm), argila lutoasa/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta necarbonatice situate discordant pe luturi calcaroase.
Factorii limitativi : fara factori limitativi
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5 Cynodon dactylon.
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa pratensis, Festuca pseudovina (păiuşul oilor), ,Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 83
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări ; Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

Tabel 15
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 6 6/15 5,5 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 180-230m , panta 17%,
Expoziție : E semiumbrită
Sol : Regosol calcaric-molic, epicalcaric (carbonati in intervalul 25-50cm), argila lutoasa/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta necarbonatice situate discordant pe luturi calcaroase.
Factorii limitativi : tufaris; areale cu exces de umiditate si cu alunecari active cauzate de posibila prezență a izvoarelor de coastă
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5 Cynodon dactylon.
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa pratensis, Festuca pseudovina (păiuşul oilor), ,Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 73
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări ; defrisare; captarea si dirijarea izvoarelor de coasta, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate ,Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

Tabel 16
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Laloșu 6 6/16 4,7 Pășune Versant neuniform lung

Altitudine : 190 m-200m , panta 17%,
Expoziție : S însorită
Sol : Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/argila lutoasa, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat foarte puternic prin apa.
Factorii limitativi : Tufăriș; areale cu covor ierbaceu slab incheiat; degradare antropica (groapa de imprumut)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4.Botriochola ischaemum
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez,. Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 66
Încarcarea cu animale: recomandată 03, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Plopus nigra (plop alb)Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări: defrisare selectiva (pastrarea vegetatiei lemnoase in arealele cu panta > 30m%; Suprainsamantari., îndepartarea gramezilor de gunoi, Toaletarea arboretului ,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielorCosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice..Fertilizare.

 

Tabel 17
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 6 6/17 10,3 Pășune Versant neuniform lung

Altitudine : 190 m-250m , panta 22 %,
Expoziție : NV. semiumbrită
Sol : Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat puternic prin apa
Factorii limitativi : împădurit 50%(pădure plantată),tufăriș, pășune în paragină,alunecări în trepte semistabilizate, izvoare de coastă
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.3. Agrostis capillaris
Graminee: Agrostis capillaris (iarba câmpului),Cynodon dactylon (pirul gros), Botriochloa ischemum( Bărboasa), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez,. Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 36
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse :
Defrișarea arboretelor și a tufărișurilor sau efectuarea de studii de specialitate conform codului silvic pentru a constata posibilitatea schimbării categoriei de folosință și trecerea parcelei în domeniul silvic având în vedere vârsta arboretului și gradul mare de acoperire Măsuri de eliminare a excesului de umiditate.
Lucrări de îmbunătățiri funciare,(cleionaje)

Tabel 18
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 7 7/18 18,1 Pășune culme Culme largă

Altitudine : 250m , panta 0,3%,
Expoziție : toate
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile.
Factorii limitativi : arbore și arbuști rari
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina ,Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) Lolium perenne (raigras englez,.
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 76
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini, Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

Tabel 19
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 7 7/19 6,6 Pășune Versant Versant neuniform lung

Altitudine : 250 m-210m , panta 12%,
Expoziție : N umbrită,
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : arbore și arbuști rari dar în pâlcuri
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez,. Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 75
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini, Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse Recomandări defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

Tabel 20
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 7 7/20 8,3 Pășune Versant Versant neuniform lung

Altitudine : 210 m-250m , panta 12%,
Expoziție : S însorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : arbore și arbuști rari dar în pâlcuri, pădure compactă pe 30% din suprafață.
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina ,Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez,. Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 46
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini, Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare.

Tabel 21
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 8 8/21 8,2 Pășune culme Culme larg bombată

Altitudine : 250 m , panta 0,3%,
Expoziție : însorită
Sol : Luvosol vertic-calcic, slab levigat (carbonati in intervalul 50-100cm), lut/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din argile calcaroase, erodat slab prin apa
Factorii limitativi : fostă plantație viticolă; în prezent pașune invadată cu arbori și arbuști (excepție sectorul estic în care pașunea este întreținută)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina, Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez,. Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 66
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica), Quercus frainetto (Gârniţa) Fagul (Fagus sylvatica). Ulmus spp.(ulm), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini, Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse/Recomandări: defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare.

Tabel 22
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 8 8/22 2,8 Pășune Versant Versant neuniform lung

Altitudine : 220 m-250m. , panta 20%,
Expoziție : E- semiumbrită
Sol : Regosol calcaric, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/lut argilos mediu , dezvoltat pe depozite de dezagregare -alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe argile carbonatice..
Factorii limitativi : arbori și arbuști solitari și în pâlcuri pe întreaga suprafață
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5.Cinodon dactylon
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez,. Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 76
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Quercus frainetto (Gârniţa) Fagul (Fagus sylvatica). Ulmus spp.(ulm), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini, Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse/Recomandări: defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare.

Tabel 23
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 8 8/23 4,6 Pășune Versant Versant neuniform lung

Altitudine : 220-250m , panta 0,7-22%,
Expoziție : S-V însorită
Sol : Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : arbori și arbuști solitari și în pâlcuri pe întreaga suprafață
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5 . Cynodon dactylon
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez,. Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 66
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Quercus frainetto (Gârniţa) Ulmus spp.(ulm), Plopus nigra (plop alb), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse :Defrișarea arboretelor și a tufărișurilor , îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice .
Fertilizare.

Tabel 24
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 8 8/24 5,4 Pășune Versant Versant neuniform lung

Altitudine : 210-250m , panta 17%,
Expoziție : V semiînsorită
Sol : Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : arbori si arbusti solitari si in palcuri pe intreaga suprafata; alunecari in trepte semistabilizate
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5 . Cynodon dactylon
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez,. Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 70
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Quercus frainetto (Gârniţa) Ulmus spp.(ulm), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii),Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : defrișare selectivĂ cu păstrarea vegetației lemnoase in arealul cu alunecari. Îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice .
Fertilizare.

Tabel 25
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 9 9/25 21,00 Pășune terasă cvasiorizontala

Altitudine : 190 m , panta 0,1%,
Expoziție : toate
Sol : Luvosol tipic, lut/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din luturi.
Factorii limitativi : tufariș rar; areale mici pe marginea drumului poluate cu deșeuri menajere, resturi de materiale de construcții etc.
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5 . Cynodon dactylon
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez,. Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 75
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Quercus frainetto (GârniţaUlmus spp.(ulm), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse defrisare; Îndepărtarea grămezilor de gunoaie. Defrișare.Îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

Tabel 26
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 10 10/26 13 Pășune terasă Suprafață cvasiorizontală

Altitudine : 150 m , panta 0,1%,
Expoziție : toate
Sol : Eutricambosol aluvic, lut/lut, dezvoltat pe depozite fluviatile mijlocii necarbonatice provenite din luturi.
Factorii limitativi : pășune neîntreținută, invadată de tufăriș
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5 . Cynodon dactylon
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 46
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișare., Supraînsămânțare.,nivelarea mușuroaielor, îndepărtarea pietrelor,etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Măsuri de eliminare a excesului de umiditate.Fertilizare.

Tabel 27
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 11 11/27 2,9 Pășune Versant Versant neuniform lung

Altitudine : 210-280 m , panta 12%,
Expoziție : V-semiînsorită
Sol : Preluvosol tipic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare moderat necarbonatice situate discordant pe luturi argiloase, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi : pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufaris)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.3. Agrostis capilaris
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis capilaris (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 65
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : defrișare selectivă cu păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu pantă mai mare de 25% și trecerea acestora în domeniul silvic. Efectuarea de studii de specialitate conform codului silvic pentru a constata posibilitatea schimbării categoriei de folosință și trecerea parcelei în domeniul silvic având în vedere vârsta arboretului și gradul mare de acoperire.

Tabel 28
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 11 11/28 4,1 Pășune Culme Culme îngustă

Altitudine : 210-310 m , panta 17%,
Expoziție : E -însorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufariș)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovinia
Graminee: Festuca pseudovinia ,Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 63
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M.
Vegetația lemnoasă Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb) Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări: defrișare selectivă cu păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu pantă mai mare de 25% și trecerea acestora în domeniul silvic. Efectuarea de studii de specialitate conform codului silvic pentru a constata posibilitatea schimbării categoriei de folosință și trecerea parcelei în domeniul silvic având în vedere vârsta arboretului și gradul mare de acoperire.

Tabel 29
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 12 12/29 6,6 Pășune versant Versant neuniform lung

Altitudine : 2000-300 m , panta 17%,
Expoziție : V semiînsorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : parcela formată din loturi de pajiști dispuse în sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosință (arabil sau/și pădure) apartinând persoanelor fizice; pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufariș)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovinia
Graminee: Festuca pseudovinia , Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 63
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M.
Vegetația lemnoasă Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini, Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : defrișare selectivă cu păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu pantă mai mare de 25% și trecerea acestora în domeniul silvic. Efectuarea de studii de specialitate conform codului silvic pentru a constata posibilitatea schimbării categoriei de folosință și trecerea parcelei în domeniul silvic având în vedere vârsta arboretului și gradul mare de acoperire.

Tabel 30
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 12 12/30 4,2 Pășune Culme Culme îngustă

Altitudine : 210-290 m , panta 17%,
Expoziție : E-însorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : parcela formată din loturi de pajiști dispuse în sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosință (arabil sau/și pădure) apartinând persoanelor fizice; pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufariș).
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovinia
Graminee: Festuca pseudovinia ,Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 73
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M.
Vegetația lemnoasă Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : defrișare selectivă cu păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu pantă mai mare de 25% și trecerea acestora în domeniul silvic. Efectuarea de studii de specialitate conform codului silvic pentru a constata posibilitatea schimbării categoriei de folosință și trecerea parcelei în domeniul silvic având în vedere vârsta arboretului și gradul mare de acoperire.

Tabel 31
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 12 12/31 2,2 Pășune Culme Culme largă

Altitudine : 210-290 m , panta 17%,
Expoziție : V- semiînsorită
Sol : Regosol calcaric, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), lut argilos/lut , dezvoltat pe depozite de dezagregare -alterare de panta mijlocii carbonatice situate discordant pe luturi carbonatice. Solul este bine drenat; adancimea apei freatice >10m
Factorii limitativi : parcela formată din loturi de pajiști dispuse în sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosință (arabil sau/și pădure) apartinând persoanelor fizice; pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufariș)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovinia
Graminee: Festuca pseudovinia, Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 60
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M.
Vegetația lemnoasă Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : defrișare selectivă cu păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu pantă mai mare de 25% și trecerea acestora în domeniul silvic. Efectuarea de studii de specialitate conform codului silvic pentru a constata posibilitatea schimbării categoriei de folosință și trecerea parcelei în domeniul silvic având în vedere vârsta arboretului și gradul mare de acoperire

Tabel 32
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 13 13/32 3 Pășune versant Versant neuniform lung(margine de platou)

Altitudine : 200-300 m , panta 17%,
Expoziție : V-semiumbrită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : parcela formată din loturi de pajiști dispuse în sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosință (arabil sau/și pădure) apartinând persoanelor fizice; pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufariș)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovinia
Graminee: Festuca pseudovinia, Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 65
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 23 U.V.M.
Vegetația lemnoasă Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: Defrișare selectivă cu păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu pantă mai mare de 25% și trecerea acestora în domeniul silvic. Efectuarea de studii de specialitate conform codului silvic pentru a constata posibilitatea schimbării categoriei de folosință și trecerea parcelei în domeniul silvic având în vedere vârsta arboretului și gradul mare de acoperire

Tabel 33
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 14 14/33 11,95 Pășune Culme Culme largă

Altitudine : 200-300 m , panta 17%,
Expoziție : E semiînsorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : parcela formată din loturi de pajiști dispuse în sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosință (arabil sau/și pădure) apartinând persoanelor fizice; pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufariș)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovinia
Graminee: Festuca pseudovinia , Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 65
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișare selectivă cu păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu pantă mai mare de 25% și trecerea acestora în domeniul silvic. Efectuarea de studii de specialitate conform codului silvic pentru a constata posibilitatea schimbării categoriei de folosință și trecerea parcelei în domeniul silvic având în vedere vârsta arboretului și gradul mare de acoperire.

Tabel 34
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 14 14/34 15,90 Pășune culme Culme largă

Altitudine : 200 -300m , panta 17%,
Expoziție : V- semiînsorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : parcela formată din loturi de pajiști dispuse în sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosință (arabil sau/și pădure) apartinând persoanelor fizice; pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufariș).
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovinia
Graminee: Festuca pseudovinia ,Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 65
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M.
Vegetația lemnoasă Cerul (Quercus ceris). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișare selectivă cu păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu pantă mai mare de 25% și trecerea acestora în domeniul silvic. Efectuarea de studii de specialitate conform codului silvic pentru a constata posibilitatea schimbării categoriei de folosință și trecerea parcelei în domeniul silvic având în vedere vârsta arboretului și gradul mare de acoperire.

Tabel 35
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 15 15/35 3,00 Pășune Versant Versant neuniform lung

Altitudine : 200 -250m , panta 17%,
Expoziție : N-E-semiumbrită
Sol : – Eutricambosol tipic, lut/lut, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta mijlocii necarbonatice situate discordant pe luturi, erodat slab prin apa.
Factorii limitative: livadă dezafectată (sistem pomi în fâneață) în prezent invadată de tufarișuri și pâlcuri de arbore.
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.1. Lolium perene
Graminee: Lolium perene ,Cynodon dactylon (pirul gros),jBrachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 53
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M.
Vegetația lemnoasă Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, ,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Măsuri de eliminare a excesului de umiditate.Fertilizare.

Tabel 36
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Laloșu 16 16/36 3,7 Pășune Culme Culme largă

Altitudine : 290m , panta 0,3%,
Expoziție : toate
Sol : – Luvosol tipic, lut/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare în situ moderat fine necarbonatice provenite din luturi.
Factorii limitative: parcela formată din loturi de pajiști dispuse în sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosință (padure+arabil) aparținând persoanelor fizice; pajiștile sunt îngrijite
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.1. Lolium perene
Graminee: Lolium perene, Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne , Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 70
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M.
Vegetația lemnoasă Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse Recomandări defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice..Fertilizare.

Tabel 37
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 16 16/37 7,3 Pășune Culme Culme largă

Altitudine : 200 -290m , panta 12%,
Expoziție : V semiînsorită
Sol : Eutricambosol tipic, lut/lut, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta mijlocii necarbonatice situate discordant pe luturi, erodat slab prin apa.
Factorii limitative: parcela formata din loturi de pajisti dispuse in sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosinta (padure) apartinand persoanelor fizice; pajistile sunt predominant neingrijite, invadate cu vegetatie lemnoasa (arbori+tufaris).
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.1. Lolium perene
Graminee: Lolium perene ,Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 60
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M.
Vegetația lemnoasă Quercus frainetto (Gârniţa) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxiceFertilizare.

Tabel 38
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 17 17/38 5,6 Pășune Culme Culme largă

Altitudine : 250 -280m , panta 0,3%,
Expoziție : toate
Sol : Luvosol vertic-calcic, slab levigat (carbonati in intervalul 50-100cm), lut/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din argile calcaroase, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi: padure infestată cu arbori și tufărișuri.
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina ,Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 63
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M.
Vegetația lemnoasă Quercus frainetto (Gârniţa) Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrișarea tufărișului și arboretului,îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare.

Tabel 39
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 17 17/39 2,93 Pășune Versant Versant neuniform lung

Altitudine : 200 -280m , panta 22%,
Expoziție : E semiînsorită
Sol : Eutricambosol tipic, lut/lut, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta mijlocii necarbonatice situate discordant pe luturi, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi: , Împădurit pe cca. 50% din suprafață
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.1. Lolium perene
Graminee: Lolium perene ,Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 53
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : defrișare selectivă cu păstrarea vegetație lemnoase în arealele cu panta mai mare de 25% și trecerea acestora în domeniul silvic cu respectarea normelor silvice și a legislației în vigoare.

Tabel 40
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 17 17/40 6,41 Pășune Versant Versant neuniform scurt

Altitudine : 240 -280m , panta 22%,
Expoziție : SV semiînsorită
Sol : Regosol calcaric, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), lut argilos/lut , dezvoltat pe depozite de dezagregare -alterare de panta mijlocii carbonatice situate discordant pe luturi carbonatice.. Solul este bine drenat; adancimea apei freatice >10m.
Factorii limitativi: împădurit aproape în totalitate.
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.1. Lolium perene
Graminee: Lolium perene ,Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 30
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : defrișare selectivă cu păstrarea vegetație lemnoase în arealele cu panta mai mare de 25% și trecerea acestora în domeniul silvic cu respectarea normelor silvice și a legislației în vigoare.

Tabel 41
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 18 18/41 3,8 Pășune Culme Culme largă

Altitudine : 290 m , panta 0,1%,
Expoziție : toate
Sol : Luvosol tipic, lut/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din luturi.
Factorii limitativi: tufăriș rar
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina ,Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 73
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini,Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 42
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 18 18/42 6,20 Pășune Versant Sup. slab înclinată de o parte și de alta a văii Laloșu

Altitudine : 200 -290m , panta 3%,
Expoziție : Vsemiînsorit
Sol : Eutricambosol tipic, lut/lut, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta mijlocii necarbonatice situate discordant pe luturi, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi: areale cu exces de umiditate; ogașe stabilizate parțial împădurite, partial înierbate; tufăriș răzleț dar și în pâlcuri.
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.1. Lolium perene
Graminee: Lolium perene(raigras englez) , Agrostis stolonifera (moleață), Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 63
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini, Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Măsuri de eliminare a excesului de umiditate prin drenaj de suprafață; defrișare selectivă (arealele cu panta>25m% vor fi împădurite). Defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea a mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 43
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 19 19/43 43,85 Pășune Culme Culme largă

Altitudine : 280m , panta 0,1%,
Expoziție : toate
Solul: Luvosol tipic, lut/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din luturi.
Factorii limitativi: parcela formata din loturi de pajisti dispuse in sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosinta (arabil+livada+vie) apartinand persoanelor fizice; pajistile sunt predominant neingrijite, invadate cu vegetatie lemnoasa (arbori+tufaris).
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina ,Agrostis stolonifera (moleață), Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 63
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișarea tufărișului și a arboretulu, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

 

Tabel 44
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 19 19/44 37,9 Pășune microbazinet Sup. slab înclinată de o parte și de alta a văii Laloșu

Altitudine : 200 -280m , panta 17%
Expoziție : V semiumbrită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi: Ogaș stabilizat (pârâul valea Praxia); alunecări semistabilizate însoțite de exces de umiditate la obârșia văii; arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina, Agrostis stolonifera (moleață), Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 63
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M.
Vegetația lemnoasă Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini, Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Măsuri de amenajare a arealelor afectate de procese de pantă (nivelari+drenaj+reinsamantari); Defrișări selective (păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu panta>25m% dar și pe firul de vale).Defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, defrișarea și toaletarea arboretului, îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,. Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Măsuri de eliminare a excesului de umiditate.Fertilizare conform planului de fertilizare.
Lucrări de îmbunătățiri funciare,(cleionaje).

Tabel 45
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 19 19//45 78,25 Pășune Versant versant neuniform lung

Altitudine : 200 -280m , panta 22%
Expoziție : V- semiînsorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi: Parcelă formată din loturi de pajiști dispuse în sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosință (predominant arabil dar și livezi și vii) apartinând persoanelor fizice; pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufaris); ogașe stabilizate (înierbate sau împădurite).
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina Agrostis stolonifera (moleață), Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 68
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M.
Vegetația lemnoasă : Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini, Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: Defrișarea tufărișului , defrișare selectivă cu păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu panta mai mare de 25% și trecerea acestora în domeniul silvic; pastrarea vegetatiei lemnoase pe firele ogaselor tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Măsuri de eliminare a excesului de umiditate.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 46
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 20 20/46 7,00 Pășune versant Versant neuniform scurt

Altitudine : 230 -280m , panta 22%
Expoziție : NE – semimiînsorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi: tufăriș.
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina , Agrostis stolonifera (moleață), Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 78
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini, Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice..Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 47
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 21 21/47 16,3 Pășune Culme Culme secundară

Altitudine : 220-240 m , panta 0,7%
Expoziție : toate
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi: tufariș; areal cu covor ierbaceu slab încheiat
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina ,Agrostis stolonifera (moleață), Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 58
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini, Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișare; supraînsămânțare defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice..Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 48
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 21 21/48 8,73 Pășune Versant Versant scurt

Altitudine : 220-280 m , panta 17%
Expoziție : SE- semiînsorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi: arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina, Agrostis stolonifera (moleață), Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 70
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 min. Și maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: defrisare selectiva (pastrarea vegetatiei lemnoase in arealele cu panta>25m%)., Îndepartarea grămezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor, nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 49
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 21 21/49 24,97 Pășune versant Versant scurt

Altitudine : 210-280 m , panta 17%
Expoziție :NE-semiumbrită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de pantă moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi: arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina ,Agrostis stolonifera (moleață), Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 73
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 min. și maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb)Salix sp.(sălcii) Arini, Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: defrisare selectiva (pastrarea vegetatiei lemnoase in arealele cu panta>25m%)., Îndepartarea grămezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor, nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 50
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 22 22/50 3,00 Pășune versant Versant neuniform lung

Altitudine : 180-260 m , panta 17%
Expoziție :SV semiînsorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de pantă moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apă.
Factorii limitativi: tufăriș rar
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina, Agrostis stolonifera (moleață), Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase : Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 83
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 min. Și maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: Defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare

Tabel 51
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 23 23/51 4,00 Pășune versant Versant neuniform lung

Altitudine : 180 m-250m , panta 17%,
Expoziție : NE semiumbrită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de pantă moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apă.
Factorii limitativi : : tufăriș rar
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina ,Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) Festuca pseudovina (păiuşul oilor),Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase : Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 83
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse:Defrișarea tufărișului, îndepartarea grămezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Măsuri de eliminare a excesului de umiditate.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 52
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 24 24/52 3,00 Pășune luncă

Altitudine : 190m , panta 0,3%,
Expoziție : toate
Sol : Aluviosol calcaric, epicalcaric (carbonati in intervalul 25-50cm), lut/lut, dezvoltat pe depozite fluviatile mijlocii carbonatice situate discordant pe depozite bistratificate (luturi+nisipuri).
Factorii limitativi : tufăriș rar
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5. Cydon dactylon
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum, Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) Festuca pseudovina (păiuşul oilor),Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 85
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse/ Defrișarea tufărișului, îndepartarea grămezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Măsuri de eliminare a excesului de umiditate.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 53
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 25 25/53 1,22 Pășune vâlcea Vâlcea și con de dejecție

Altitudine : 200 m-210m , panta 0,3%,
Expoziție toate
Sol : Aluviosol eutric, lut/lut, dezvoltat pe depozite fluviatile mijlocii necarbonatice situate discordant pe depozite bistratificate (luturi+nisipuri).
Factorii limitativi : tufăriș
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5. Cydon dactylon
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 87
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 31 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse:Defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Măsuri de eliminare a excesului de umiditate.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 54
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 25 25/54 5,38 Pășune versant Versant neuniform lung

Altitudine : 220 m-260m , panta 17%,
Expoziție : S- însorită
Sol : Preluvosol tipic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice situate discordant pe argile, erodat slab prin apa. Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc).Solul este bine drenat; adancimea apei freatice >10m.
Factorii limitativi : arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 4.1.1.5. Festuca rubra
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum, Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) Festuca pseudovina (păiuşul oilor),Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 70
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 31 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse Recomandări defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Măsuri de eliminare a excesului de umiditate.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 55
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 25 25/55 13,40 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 200m-270m , panta 22%,
Expoziție : NE umbrită
Sol: Preluvosol tipic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare moderat necarbonatice situate discordant pe luturi argiloase, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi : Parcelă formată din loturi de pajiști dispuse în sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosință (pădure+arabil) aparținând persoanelor fizice; pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufăriș)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.3. Agrostis capillaris
Graminee: Agrostis capillaris (iarba câmpului), Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum, Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) Festuca pseudovina (păiuşul oilor),Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 67
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris), Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișare selectivă cu păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu panta mai mare de 25% , sau efectuarea de studii de specialitate conform codului silvic pentru a constata posibilitatea schimbării categoriei de folosință și trecerea parcelei în domeniul silvic având în vedere vârsta arboretului și gradul mare de acoperire

Tabel 56
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 26 26/56 10,88 Pășune culme culme larga usor bombata

Altitudine : 280m , panta 0,3%,
Expoziție : toate
Sol : – Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile.
Factorii limitativi : Parcelă formată din loturi de pajiști dispuse în sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosință (pădure+arabil) aparținând persoanelor fizice; pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufăriș)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina(păiuşul oilor)
Graminee: Festuca pseudovina ,Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 67
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse Defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 57
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 26 26/57 9,12 Pășune versant versant neuniform

Altitudine : 250 m-270m , panta 22%,
Expoziție : SV- însorit
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : tufăriș
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina(păiuşul oilor)
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) Festuca pseudovina (păiuşul oilor),Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 87
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse Defrișare , îndepartarea gramezilor de crengi rezultate,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 58
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Laloșu 27 27/58 19 Pășune versant microbazinet de versant

Altitudine : 210 m-280m , panta 17%,
Expoziție : E semiînsorităită
Sol : Preluvosol tipic, lut/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice situate discordant pe argile, erodat slab prin apa. Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)Solul este bine drenat; adancimea apei freatice >10m.
Factorii limitativi : Împădurit pe cca 50% din suprafață; în rest invadat cu tufăriș
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.3. Agrostis capillaris
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum(obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 58
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: Defrișare selectivă cu păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu panta mai mare de 25% , sau efectuarea de studii de specialitate conform codului silvic pentru a constata posibilitatea schimbării categoriei de folosință și trecerea parcelei în domeniul silvic având în vedere vârsta arboretului și gradul mare de acoperire.

Tabel 59
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 28 28/59 6,00 Pășune bazinet microbazinet de versant

Altitudine : 210 m-280m , panta 17%,
Expoziție : E semiîsorită
Sol : Preluvosol tipic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare moderat necarbonatice situate discordant pe luturi argiloase, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi : arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.3. Agrostis capillaris
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum(obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 65
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: Defrișare selectivă cu păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu panta mai mare de 25% , sau efectuarea de studii de specialitate conform codului silvic pentru a constata posibilitatea schimbării categoriei de folosință și trecerea parcelei în domeniul silvic având în vedere vârsta arboretului și gradul mare de acoperire.

Tabel 60
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 29 29/60 8,29 Pășune culme culme ingusta sinuoasa

Altitudine : 260m-270m , panta 0,3%,
Expoziție : toate
Sol : Preluvosol tipic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare moderat necarbonatice situate discordant pe luturi argiloase, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi : parcelă formată din loturi de pajiști dispuse în sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosință (arabil) aparținând persoanelor fizice; pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufaris)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.3. Agrostis capillaris
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum(obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 69
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: Defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 61
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 29 29/61 60,14 Pășune versant versant neuniform lung valurit

Altitudine : 210m-270m , panta 17%,
Expoziție V semiînsorită
Sol : Preluvosol tipic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare moderat necarbonatice situate discordant pe luturi argiloase, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi : Arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri; areale cu covor ierbaceu slab încheiat; areale afectate de alunecari (în prezent împădurite)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4 .Botriochola ischaemum
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum(obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 69
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop), Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: Defrișare selectivă (păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu panta>25m% și în cele cu alunecari); îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. .Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 62
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 29 29/62 36,92 Pășune versant microbazinete de versant

Altitudine : 210m-270m , panta 17%,
Expoziție E-semiînsorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa
Factorii limitativi : Arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri; areale cu covor ierbaceu slab încheiat; ogaș stabil împădurit.
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.3. Agrostis capillaris
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum(obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 69
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: Defrișare selectivă (păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu panta>25m% și pe firul ogașului); îndepartarea grămezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului, îndepărtarea pietrelor, nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 63
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 30 31/63 9,00 Pășune microbazinet microbazinet de versant

Altitudine : 180m-250m , panta 17%,
Expoziție SV însorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa
Factorii limitativi : arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri; areale cu covor ierbaceu slab încheiat; ogaș stabil împădurit.
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina, Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum(obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 60
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: Defrișare selectivă (păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu panta>25m% și în cele cu alunecari); îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului, îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. .Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 64
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 31 31//64 4,00 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 170m-210m , panta 12%,
Expoziție E însorită
Sol : Preluvosol tipic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare moderat necarbonatice situate discordant pe luturi argiloase, erodat slab prin apa
Factorii limitativi : arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.3. Agrostis capillaris
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum(obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 75
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, ,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 65
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 32 32/65 9,31 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 170 m-210m , panta 12%,
Expoziție : E însorită
Sol : Preluvosol tipic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare moderat necarbonatice situate discordant pe luturi argiloase, erodat slab prin apa
Factorii limitativi : arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.3. Agrostis capillaris
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) Festuca pseudovina (păiuşul oilor),Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 75
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: Defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arborilor,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 66
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 32 32/66 5,94 Pășune versant versant neuniform lung.

Altitudine : 170 m-200m , panta 12%,
Expoziție : V semiînsorită
Sol : Preluvosol tipic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare moderat necarbonatice situate discordant pe luturi argiloase, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi : Arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.3. Agrostis capillaris
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca pseudovina (păiuşul oilor),Festuca rupicola,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 67
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Populus alba (plop alb), Alnus glutinosa (arin negru), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arborilor,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare

Tabel 67
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 32 32/67 4,75 Pășune versant versant neuniform lung.

Altitudine : 200 m-250m , panta 17%,
Expoziție :E-semiînsorită
Sol : Preluvosol tipic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare moderat necarbonatice situate discordant pe luturi argiloase, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi : Arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.3. Agrostis capillaris
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rupicola(păiuș) Festuca pseudovina (păiuşul oilor),Festuca rupicola ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 60
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop), Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: Defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arborilor,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 68
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 33 33/68 3,21 Pășune culme culme îngustă sinuasă.

Altitudine : 260 m-270m , panta 0,3%,
Expoziție : toate
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile
Factorii limitativi : Arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri.
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) Festuca pseudovina (păiuşul oilor) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 68
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop), Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arborilor,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 69
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 33 33/69 10,79 Pășune microculme două microbazinete de versant.

Altitudine : 180m -250, panta 12%,
Expoziție : E semiînsorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de pantă moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apă.
Factorii limitativi : Arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina, Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), Agropyron repens(Pir târâtor), Poa pratensis, Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium repens(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă)) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 70
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișare selectivă (păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu panta>25m% îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arborilor,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 70
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 34 34/70 13,00 Pășune culme culme ingusta sinuoasa

Altitudine : 250m , panta 0,3%,
Expoziție : toate
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile
Factorii limitativi : tufăriș rar
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), , Poa pratensis, Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez), Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 87
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop), Populus alba (plop albUlmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 71
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 35 35/71 6,2 Pășune culme culme ingusta sinuoasa

Altitudine : 250m , panta 0,3%,
Expoziție : toate
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile
Factorii limitativi Arbori și arbuști izolați dar și în pâlcuri
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovina
Graminee: Festuca pseudovina, Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), ,Agropyron repens(Pir târâtor), , Poa pratensis, Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez), Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 67
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop)Salix fragilis (salcete), Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Recomandări defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice..Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 72
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 35 35/72 25,20 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 190 m-240m , panta 12%,
Expoziție : E-semiînsorită
Sol : Aluviosol calcaric, endocalcaric (carbonati intre 51-100cm), lut/lut argilos mediu, dezvoltat pe depozite fluviatile moderat fine carbonatice, situate discordant pe luturi calcaroase. Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)
Factorii limitativi : tufăriș dens
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4. Botrichola ischaemum
Graminee: Botrichola ischaemum ,Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), Agropyron repens(Pir târâtor), , Poa pratensis, Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez), Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 60
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop), Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 73
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 35 35/73 8,33 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 180 m-250m , panta 17%,
Expoziție : SE- însorită
Sol : Preluvosol tipic, lut/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice situate discordant pe argile, erodat slab prin apa. Alte caracteristici (procese antropice, pedogenetice actuale, drenaj global etc)Solul este bine drenat; adancimea apei freatice >10m.
Factorii limitativi : Împădurit 60% din suprafață; în rest tufăriș.
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4. Botrichola ischaemum
Graminee: Botrichola ischaemum, Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), Agropyron repens(Pir târâtor), , Poa pratensis, Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola (F.sulcata)(păiuş de silvostepă) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez), Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 47
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: Defrișare selectivă (păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu panta>25m%); defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului, îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 74
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 35 35/74 50,60 Pășune versant Versant neuniform lung

Altitudine : 170 m-250m , panta 17%,
Expoziție : NE-semiumbrită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : împădurit 60% din suprafața; în rest tufăriș
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4. Botrichola ischaemum
Graminee: Botrichola ischaemum ,Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), Agropyron repens(Pir târâtor), , Poa pratensis, Festuca rubra (păiușul roșu), ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez), Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 55
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișare selectivă (păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu panta>25m%: îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice..Fertilizare conform planului de fertilizare.

 

Tabel 75
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 35 35/75 6,67 Pășune versant Versant neuniform lung

Altitudine : 170 m-210m , panta 17%,
Expoziție : S însorită
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa
Factorii limitativi : împădurit .
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4. Botrichola ischaemum
Graminee: Botrichola ischaemum ,Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, )Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) Festuca pseudovina (păiuşul oilor), ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez),Glyceria aquatica (rourică),Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 28
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1 U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : defrișare selectivă cu păstrarea vegetație lemnoase în arealele cu panta mai mare de 25% , sau trecerea acestora în domeniul silvic cu respectarea normelor silvice și a legislației în vigoare.

Tabel 76
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 36 36/76 6,31 Pășune culme culme îngustă sinuoasă

Altitudine : 240 m-250m , panta 0,3%,
Expoziție : toate
Sol : Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile.
Factorii limitativi : Vie dezafectată (în prezent pașune infestată cu tufăriș)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovinia
Graminee: . Festuca pseudovinia ,Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), Agropyron repens(Pir târâtor), , Poa pratensis, Festuca rubra (păiușul roșu), ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez), Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium repens(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 45
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișare, îndepartarea resturilor vegetale,a gramezilor de crengi rezultate, îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 77
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 36 36/77 7,65 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 170 m-240m , panta 17%,
Expoziție : N- umbrit
Sol : – Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : împădurit 60% din suprafață; în rest tufăriș
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4. Botrichola ischaemum
Graminee: . Botrichola ischaemum, Festuca pseudovinia ,Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), Agropyron repens(Pir târâtor), , Poa pratensis, Festuca rubra (păiușul roșu), ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez), Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium repens(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 55
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : : Defrișare selectivă (păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu panta>25m%: îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice..Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 78
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 36 36/78 4,90 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 170 m-240m , panta 12%,
Expoziție : E- semiînsorit
Sol : – Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : împădurit 50% din suprafață; în rest tufăriș
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4. Botrichola ischaemum
Graminee: . Botrichola ischaemum, Festuca pseudovinia ,Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), Agropyron repens(Pir târâtor), , Poa pratensis, Festuca rubra (păiușul roșu), ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez), Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium repens(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 40
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : : Defrișare selectivă (păstrarea vegetației lemnoase în arealele cu panta>25m%: îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice..Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 79
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 36 36/79 2,61 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 190 m-240m , panta 12%,
Expoziție : S- însorit
Sol : – Preluvosol vertic, lut argilos/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta moderat fine necarbonatice provenite din argile contractile, erodat puternic prin apa.
Factorii limitativi : Vie dezafectată (în prezent pașune infestată cu tufăriș)
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4. Botrichola ischaemum
Graminee: . Botrichola ischaemum, Festuca pseudovinia ,Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), Agropyron repens(Pir târâtor), , Poa pratensis, Festuca rubra (păiușul roșu), ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez), Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium repens(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 35
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3 minim, maxim 1U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: Defrișare, îndepartarea resturilor vegetale,a gramezilor de crengi rezultate, îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 80
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 37 37/80 3,60 Pășune culme culme îngustă sinuoasă

Altitudine : 250m , panta 0,3%,
Expoziție : toate
Sol : Luvosol vertic-calcic, slab levigat (carbonati in intervalul 50-100cm), lut/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ moderat fine necarbonatice provenite din argile calcaroase, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi : tufăriș
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.2. Festuca pseudovinia
Graminee: . Festuca pseudovinia ,Cynodon dactylon (pirul gros), Brachipodium pinnatum ,Agrostis capillaris (iarba câmpului), Agrostis stolonifera (moleață), Agropyron repens(Pir târâtor), , Poa pratensis, Festuca rubra (păiușul roșu), ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Lolium perenne (raigras englez), Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu), ,Poa pratensis (firuţă), , Phalaris arundinacea (ierbăluţă). Dactylis glomerata (golomăţ),
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie),Onobrichis vicifolia, Trifolium repens(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium fragiferum (trifoi fragifer) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa) Lotus corniculatus(ghizdei), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Daucus carota(morcov sălbatic) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică) ) Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) aucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi), Calamagrostis epigeios (trestie de câmp),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 75
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3minim, maxim 1U.V.M./ha
Vegetația lemnoasă: Gârniţa (Quercus frainetto), Cerul (Quercus ceris),Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop) Populus alba (plop alb), Ulmus spp.(ulm), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur),rugi. Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișare, îndepartarea resturilor vegetale,a gramezilor de crengi rezultate, îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor, supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor, etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice. Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 81
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 37 37/81 26,40 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 200m-250m , panta 17%,
Expoziție : E semiînsorit
Solul: Regosol calcaric-molic, epicalcaric (carbonati in intervalul 25-50cm), argila lutoasa/lut argilos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta necarbonatice situate discordant pe luturi calcaroase
.Factorii limitativi: parcela formata din loturi de pajisti dispuse in sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosinta (arabil+livada+vie) apartinand persoanelor fizice; pajistile sunt predominant neingrijite, invadate cu vegetatie lemnoasa (arbori+tufaris).
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.4. Botrichola ischaemum
Graminee: Botrichola ischaemum ,Festuca pseudovina ,Agrostis stolonifera (moleață), Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 63
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișarea tufărișului și a arboretulu, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor. Supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 82
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 38 38/82 1,83 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 200m-240m , panta 17%,
Expoziție : NE-semiumbrită
Solul: Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/argila lutoasa, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat foarte puternic prin apa.
Factorii limitativi: pajiște infestată cu arbori și arbuști
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.1. Lolium perenne
Graminee: Botrichola ischaemum ,Festuca pseudovina ,Agrostis stolonifera (moleață), Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne, Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 63
Încarcarea cu animale: recomandată 0,6maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișare selectivă (păstrarea vegetației în arealele cu panta>25m% . Defrișarea tufărișului și a arboretulu, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului, îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor. Supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 83
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 38 38/83 2,17 Pășune versant versant neuniform lung

Altitudine : 200m-240m , panta 17%,
Expoziție : S-însorit
Solul: Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/argila lutoasa, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat foarte puternic prin apa.
Factorii limitativi: pajiște infestată cu arbori și arbuști
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.1. Lolium perenne
Graminee: Botrichola ischaemum ,Festuca pseudovina ,Agrostis stolonifera (moleață), Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne, Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 63
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișare selectivă (păstrarea vegetației în arealele cu panta>25m% . Defrișarea tufărișului și a arboretulu, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului, îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor. Supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 84
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 39 39/84 3,66 Pășune versant versant neuniform scurt

Altitudine : 200m-230m , panta 30%,
Expoziție : S-V-semiînsorit
Solul: Regosol calcaric-geoerodic, proxicalcaric (carbonati de la suprafata), argila lutoasa/argila lutoasa, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta fine carbonatice situate discordant pe marne moi, erodat foarte puternic prin apa.
Factorii limitativi: pajiște împădurită
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.1.1. Lolium perenne
Graminee: Botrichola ischaemum ,Festuca pseudovina ,Agrostis stolonifera (moleață), Cynodon dactylon (pirul gros), Lolium perenne, Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 40
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb), Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse: defrișare selectivă cu păstrarea vegetație lemnoase în arealele cu panta mai mare de 25% , sau trecerea acestora în domeniul silvic cu respectarea normelor silvice și a legislației în vigoare..

Tabel 85
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 40 40/85 25,80 Pășune luncă lunca paraului Mamu

Altitudine : 160m , panta 0,3%,
Expoziție : toate
Solul: – Aluviosol eutric, lut/lut, dezvoltat pe depozite fluviatile mijlocii necarbonatice situate discordant pe depozite bistratificate (luturi+nisipuri).
.Factorii limitativi: parcela formată din loturi de pajiști dispuse în sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosință (arabil+livadă+vie) aparținând persoanelor fizice; pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufăriș).
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5. Cynodon dactylon
Graminee: Cynodon dactylon(pirul gros), ,Botrichola ischaemum ,Festuca pseudovina ,Agrostis stolonifera (moleață), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 73
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb), Salix fragilis(salcie), Alnus glutinosa (arin negru),Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișarea tufărișului și a arboretulu, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor. Supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 86
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 40 40/86 14,20 Pășune terasă frunte de terasa

Altitudine : 190m , panta 0,7%,
Expoziție : NE-semiumbrită
Solul: – Eutricambosol aluvic, lut/lut, dezvoltat pe depozite fluviatile mijlocii necarbonatice provenite din luturi.
Factorii limitativi: tufariș
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5. Cynodon dactylon
Graminee: Cynodon dactylon(pirul gros), ,Botrichola ischaemum ,Festuca pseudovina ,Agrostis stolonifera (moleață), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ).
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 63
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb), Salix fragilis(salcie), Alnus glutinosa (arin negru),Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișarea tufărișului, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor. Supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 87
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 41 41/87 8,41 Pășune luncă lunca paraului Mamu

Altitudine : 160m , panta 0,3%,
Expoziție : toate
Solul: – Aluviosol eutric, lut/lut, dezvoltat pe depozite fluviatile mijlocii necarbonatice situate discordant pe depozite bistratificate (luturi+nisipuri).
Factorii limitativi: parcela formată din loturi de pajiști dispuse în sistem mozaicat, intercalate cu alte moduri de folosință (arabil+livadă+vie) aparținând persoanelor fizice; pajiștile sunt predominant neîngrijite, invadate cu vegetație lemnoasă (arbori+tufăriș).
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5. Cynodon dactylon
Graminee: Cynodon dactylon(pirul gros), ,Botrichola ischaemum ,Festuca pseudovina ,Agrostis stolonifera (moleață), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 63
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb), Salix fragilis(salcie), Alnus glutinosa (arin negru),Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișarea tufărișului și a arboretulu, îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, toaletarea arboretului,îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor. Supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 88
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 41 41/88 2,73 Pășune terasă terasă

Altitudine : 120m , panta 0,1%,
Expoziție : toate
Solul: – Eutricambosol aluvic, lut/lut, dezvoltat pe depozite fluviatile mijlocii necarbonatice provenite din luturi.
Factorii limitativi: tufăriș rar
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5. Cynodon dactylon
Graminee: Cynodon dactylon(pirul gros), ,Botrichola ischaemum ,Festuca pseudovina ,Agrostis stolonifera (moleață), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 75
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb), Salix fragilis(salcie), Alnus glutinosa (arin negru),Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișarea tufărișului , îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor. Supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,.Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

Tabel 89
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 41 41/89 5,86 Pășune versant frunte de terasă

Altitudine : 160m-180m , panta 12%,
Expoziție : NE- semiumbrit
Solul: – Eutricambosol tipic, lut/lut, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta mijlocii necarbonatice situate discordant pe luturi, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi: împădurit cca 70% din suprafață
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5. Cynodon dactylon
Graminee: Cynodon dactylon(pirul gros), ,Botrichola ischaemum ,Festuca pseudovina ,Agrostis stolonifera (moleață), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 30
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb), Salix fragilis(salcie), Alnus glutinosa (arin negru),Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : defrișare , sau trecerea acestora în domeniul silvic cu respectarea normelor silvice și a legislației în vigoare.

 

Tabel 90
UAT Trup de pajiște Parcela descriptivă Suprafața –ha – Categoria de folosință Unitate de relief Configurație
Lungești 42 42/90 3,73 Pășune versant frunte de terasă

Altitudine : 160m-180m , panta 12%,
Expoziție : NE- semiumbrit
Solul: – Eutricambosol tipic, lut/lut, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de panta mijlocii necarbonatice situate discordant pe luturi, erodat slab prin apa.
Factorii limitativi: ogaș stabil, împădurit ; tufăriș
Date stationare suplimentare :
Tip de pajiște : tip 5.2.5. Cynodon dactylon
Graminee: Cynodon dactylon(pirul gros), ,Botrichola ischaemum ,Festuca pseudovina ,Agrostis stolonifera (moleață), Lolium perenne Brachipodium pinnatum (obsigă), Agrostis capillaris (iarba câmpului) Agropyron repens(Pir târâtor), Poa bulbosa, Poa pratensis, ) Lolium perenne (raigras englez)Deschampsia caespitosa (târsă), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca rupicola(păiuș) ,Festuca pratensis (păiuş de livezi), Dactylis glomerata (golomăţ)
Leguminoase :
Vicia cracca(măzărichie), Trifolium campestris(trifoi), Genista tinctoria L. (Drobiță) Genista sagittalis (grozamă) Genista tinctoria (drobiţă) Medicago lupulina (lucerna măruntă) Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Trifolium repens (trifoi alb) Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Onobrychis viciifolia(sparceta) Coronilla varia(coroniște) Lotus corniculatus(ghizdei) Botriochloa ischemum( Bărboasa), Medicago falcata(lucerna galbenă), Onobrychis arenaria(sparceta),
Diverse plante : Achillea millefolium (coada şoricelului) Plantago lanceolata (pătlagina) Taraxacum officinale (păpădie) Thymus montanus (cimbrişor) Carex praecox(rogoz) Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) Eryngium campestre(scaiul dracului) Limonium gmelini(ridichioară) Verbascum phlomoides(lumânărică), Centaurea sp.(mături) Cardaria draba(urda vaci) Daucus carota(morcov sălbatic), Cichorium inthybus(cicoare) Geranium pretense(ciocul berzei) Alopecurus pretensis (coada vulpi),
Plante daunatoare si toxice : Chelidonium majus (rostopasca) Delphinium consolida (nemţişorul) Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) Papaver rhoeas (macul roşu) Lepidium ruderale (păducherniță) Amaranthus albus(știr)Eryngium campestre(scaiul dracului)Adonis vernalis (rușcuță), Hypericum perforatum (pojarniță) Carduus acanthoides (spini), Onopordon acanthium (scaiul măgăresc)
Gradul de acoperire cu vegetație a parcelei : 65
Încarcarea cu animale: recomandată 0,3maxim 1U.V.M.
Vegetația lemnoasă Gârniţa (Quercus frainetto) Cerul (Quercus ceris), Fagul (Fagus sylvatica). Robinia pseudoacacia L. (Salcâmul), Plopus nigra (plop alb), Salix fragilis(salcie), Alnus glutinosa (arin negru),Crataegus monogyna (păducel) Prunus spinosa (porumbar) Rosa canina (măceș) Rubus fruticosus (mur) Rubushirtus (rugul),
Lucrari propuse : Defrișare selectivă cu păstrarea vegetației lemnoase pe firul ogașului. Îndepartarea gramezilor de crengi rezultate, îndepărtarea pietrelor,nivelarea mușuroaielor. Supraînsămânțare golurilor rezultate după lucrările de nivelarea mușuroaielor,defrișare etc,. Cosirea resturilor vegetale neconsumate înainte de fructificare. Combaterea plantelor dăunătoare și toxice.Fertilizare conform planului de fertilizare.

 

 

CAPITOLUL 8.
DIVERSE

8.1 Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare din luna august 2020
Durata amenajamentului pastoral este de 10 ani.

8.2 Colectivul de elaborare a prezentei lucrării

Elaborarea proiectului de amenajament pastoral privind pajiștile permanente de pe islazurile comunale s-a facut de grupul de lucru. Din cadrul DAJ Vâlcea – reprezentat de ing. Marinescu Gabriela având decizia nr 95/22.01.2018. și ordinul prefectului nr.139/19.03.2018
Persoanele desemnate, din cadrul primăriei Lungești ce fac parte din colectivul de lucru și au pus la dispoziție documentele necesare întocmirii amenajamentului pastoral în conformitate cu Dispoziția nr.45 din 05.02.2018: și Ordinul prefectului nr.139/19.03.2018

PÎRVU ZIZI –consilier Registru Agricol , primăria Lungești………………………..

COSTEA PETRICĂ- consilier cadastru ,Primăria Lungești ………………

8.3 Documentele ce se atașează amenajamentului pastoral

harta localității Lungești, Sc 1: 10000
Ordinul prefectului nr.505/2007
Copie Registru Agricol 2015 – 2019;
Tabel nominal cu proprietarii particulari ce dețin pajiști
Studiul agropedologic.

8.4.Calendarul lucrărilor pe pajiști, în acord cu legislația în vigoare

IANUARIE
Nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări. Se pot facedoar în cazul terenurilor degradate și doar cu specii din flora locală.
FEBRUARIE
Acțiuni pe teren:
• Continuarea curățirii pajiștilor, respectiv defrișării vegetației lemnoase în”ferestrele” iernii, dacă vremea o permite. Vegetația nedorită trebuie adunatăde pe pajiște;
• Transportul gunoiului de grajd și aplicarea lui. Utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg azot substanță activă (N s.a.)/hectar .
• Aplicarea îngrășămintelor chimice complexe din formele 16-16-16 sau 22-11- 11 (NPK) pe pajiștile permanente, îndeosebi unde dorim să începem pășunatul mai devreme.
• Desfundarea canalelor de desecare, acolo unde este cazul, dacă solul nu este acoperit;
• Interzicerea pășunatului, îndeosebi cu oile și caprele, pentru a preveni degradarea solului și rărirea prematură a covorului ierbos.
MARTIE
Acțiuni pe teren:
• Se continuă defrișarea vegetației lemnoase;
• Împrăștierea mușuroaielor și nivelarea terenului;
• Se continuă, unde este cazul, transportul și aplicarea gunoiului de grajd și al amendamentelor;
• Eliminarea excesului de umiditate temporară prin canale de desecare și al excesului permanent prin drenaje;
• Începe plantarea arborilor pentru eliminarea umidității (unde este cazul – plopi, salcie), umbră la animale sau delimitare tarlale (unde este cazul);
• Continuă aplicarea îngrășămintelor chimice după topirea zăpezii (unde este cazul);
• Se construiesc sau se refac drumurile de acces, pe pășune;
• Se verifică sursa de apă, în vederea asigurării apei pentru adăpat pentru animale, din râuri sau fântâni. Se vor realiza: captări, amenajări specifice, puțuri, jgheaburi etc.
• Se vor realiza (acolo unde este cazul) construcții ușoare pentru adăpostirea
animalelor (tabere de vară). În cazul în care ele există se va trece la dezinfectarea și repararea acestora. Adăposturile vor fi dimensionate după numărul animalelor iar acolo unde este cazul vor fi prevăzute cu instalații de colectare și distribuție a dejecțiilor și alte utilități.
• Se vor repara și dezinfecta stânele, saivanele, etc.

APRILIE
Acțiuni pe teren:
• Încheierea acțiunilor de împrăștiere a mușuroaielor, defrișării vegetațieilemnoase dăunătoare și nivelarea terenului;
• Încheierea fertilizării cu gunoi de grajd și aplicarea amendamentelor (dacă este cazul);
• Continuarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare (eliminarea excesului de umiditate)acolo unde este cazul;
• Continuarea aplicării îngrășămintelor chimice (dacă este cazul);
• Lucrări de supraînsămânțare a pajiștilor cu covor ierbos degradat (acolo unde este cazul);
• Eliminarea crengilor uscate la arborii izolați de pe pășuni;
• Reparații la alimentările cu apă (puțuri, jgheaburi etc) podețe, drumuri, garduri de împrejmuire, adăposturi pentru animale, stâni și alte dotări pentru sezonul de pășunat;
• Începerea sezonului de pășunat pe pășuni după data de 20 aprilie și respectarea pășunatului pe specii și categorii de animale.
• Pășunatul începe când solul e bine zvântat. Pășunile inundate nu trebuie pășunate mai devreme de 2 săptămâni de la retragerea apelor Este interzis aratul și discuitul pajiștilor sub angajament APIA( a se vedea Caietul de Agromediu/APIA)acolo unde este cazul ;
• Respectarea încărcăturii optime de animale la hectar.
MAI
Acțiuni pe teren:
• Utilizatorii de pajiști au obligația să respecte încărcătura minimă de animale pe hectar (0,3 UVM). Pășunatul se efectuează cu maxim 1,0 UVM (UnitateVită Mare) – maxim o bovină la hectar)- a se vedea tabelele de conversie dinAmenajamentul pastoral
• Trebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga suprafață (CP x suprafața pajiștii), pentru prevenirea pășunatului excesiv, care conduce la reducerea ratei de refacere a pășunii, scăderea producției de iarbă și a cantității de iarbă consumată de animale în ciclurile următoare de pășunat.
• Planificarea succesiunii de pășunat a tarlalelor (pășunatul continuu) cu respectarea următoarelor criterii:
a) conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din când în când este modificat. Astfel animalele nu stau în același loc, ci pășunează pe locuri diferite și în aceiași zi și în zile diferite;
b) pășunatul în front. În acest caz animalele sunt dirijate în deplasarea lor pe pășune de către un cioban ce le permite înaintarea numai pe măsura consumării plantelor;
c) pășunatul continuu (liber) intensiv simplificat unde parcelarea este redusă în mod substanțial la 1-2 parcele, delimitate prin bariere natural (canal, albia unui râu, garduri de arbuști), drumuri, semne convenționale sau prin garduri, cu efect direct asupra diminuării cheltuielilor ocazionale de parcelare și alimentare cu apa.
e) Se respectă pășunatul cu speciile de animale (oi, vaci, cal) stabilite anterior, pentru a preveni reducerea potențialului productiv al pajiștii și afectarea calității acesteia.
IUNIE
Acțiuni pe teren:
• În zona de câmpie și dealuri joase începe campania de combatere a principalelor buruieni din pajiștile, respectiv plantele neconsumate de animale. Începe recoltarea fânețelor și conservarea furajelor sub formă de siloz, semisiloz și fân, în funcție de regimul pluviometric și dotarea fermelor.
• Nu se vor efectua lucrări mecanizate pe pajiștile sub angajament APIA
Cositul trebuie efectuat “până la 1 iulie, realizat în etape.
IULIE
Acțiuni pe teren:
• Cositul poate începe doar după data de 1 iulie(pentru cei ce sunt sub angajament APIA)
• Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața fâneței nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului.
• Folosirea mixtă – pășunatul permis după prima coasă (ca bun gospodar). larba cosită se adună în maxim 2 săptămâni de la cosire
AUGUST
Acțiuni pe teren:
• Acțiuni pe teren Cositul resturilor neconsumate și împrăștierea dejecțiilor solide, după fiecare ciclu de pășunat;
• Aplicarea fazială a azotului pentru pajiștile care nu sunt sub angajament APIA Agricultorii care utilizează pajiști permanente nu trebuie să ardă vegetația, inclusiv iarba ramasă după cositul pajiștii, obiectivul acestei condiții fiind menținerea unui nivel minim de întreținere a solului prin protejarea pajiștilor permanente.
SEPTEMBRIE
Acțiuni pe teren:
• Menținerea pajiștilor permanente, prin asigurarea unui nivel minim de pășunat sau cosirea lor cel puțin o dată pe an;
• Nu este permisă tăierea arborilor solitari sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole);
• Niciun tip de îngrășământ nu poate fi aplicat pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în exces sau pe terenuri înghețate. (Ordin Comun1182/1270/2005, cerințe pentru zonele vulnerabile la nitrați);
• Nu vor fi folosiți fertilizatori în apropierea resurselor de apă în conformitate cu următoarele indicații:
1. Fertilizator solid – nu mai aproape de 6 m de apă.
2. Fertilizator lichid – nu mai aproape de 30 m de apă.
3. În apropierea stațiilor de captare a apei potabile, nu va fi folosit nici un tip de fertilizator la o distanță mai mica de 100 m față de stația de captare a apei.
OCTOMBRIE
Acțiuni pe teren:
• La sfârșitul lunii animalele se pregătesc să iasă de pe pășune.
NOIEMBRIE
Acțiuni pe teren:
• Este interzis a se intra cu animalele în pajiște, plantele din covorul vegetal au
nevoie de o perioadă de repaus.
DECEMBRIE
Acțiuni pe teren:
• Este interzis a se intra cu animalele în pajiște, plantele din covorul vegetal au nevoie de o perioadă de repaus.

8.5. Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă

Pentru fiecare amenajament trebuie să existe un caiet de lucrări, care să cuprindă toate datele necesare de lucrări executate, respectiv lucrările executate, data, suprafața, etc.
Modelul după care se execută caietul de lucrări este următorul model:

Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcel
Trup de pășune / parcelă de criptivă /suprafață
Volumul lucrărilor de îmbunătățire, (ha):
Suprafețe de protecție
Nr crt Parcela de fertilizare Suprafața
(ha) Categoria Înlăturarea vegetației arbustive Tăierea arboretelor, scoaterea cioatelor Combaterea plantelor dăunătoare și toxice Culegerea pietrelor și resturilor lemnoase Nivelarea mușuroaielor Combaterea eroziunii solului Lucrări de captare izvoare pe suprafața defrișări Supraânsămânțare (ha)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 1 5,45 Pș 0,2 0,3 5 0,5 2 –
2 6,19 Pș 2 2 3
3 3,42 Pș 0,8 1 1
4 1,40 Pș 0,1 0,3 0,5
2 5 10,30 Pș 3 3 7
6 8,10 Pș 2 2
7 4,50 Pș 0.3 1 0.5 3
8 10,66 Pș 3 8 5
9 4,22 Pș 0,5 2 1
10 3,70 Pș 0,5 3 1 2 3 – 3 3
11 2,10 Pș 5 2 1 1 10 – 2 2
12 1,30 Pș 0,3 1 0,3 0,5 0,3 – 1 1
13 2,10 Pș 1,5 2 1 1,5 1,5 2 2
14 29,98 Pș 2 5 0,5 6
3 15 4,04 ps 0,4 1 0,3 2
16 11,89 Ps 3 5 5 3
4 17 13,14 Ps 0,5 4 4 5 8
18 19,16, Pș 2 4 4 4 5 10 4 4
19 4,70 Pș 0,5 0,5 1
5 20 16,00 Ps 6 4 4 5 2
6 21 3,30 Pș 0,5 1 1
22 5,10 Pș 0,7 1 2
23 33,50 Pș 0,5 10 10
24 4,20 Pș 10 2 1
25 11,20 Pș 1 5 5 5
26 11,70 Pș 0,3 10 4 3 2
7 27 7,20 Pș 5 3 2 2 3
28 11,30 Pș 3 3 3 6 4
29 7,70 Pș 5 1 5 1 2
30 12,38 Pș 1 5 1 6 3
8 31 20,20 Pș 15 6 15 10 4
32 68,40 Pș 8 20 10 8 20 10 20 20
33 50,25 Pș – – 10 – 30 10 – – –
34 7,85 Pș 10 2 2 3 10
35 16,77 Pș 10 5 10 5
9 36 38,13 Pș 8 10 8 10
10 37 13,74 Pș 3 5 3 10
38 17,40 Pș – 5 – 5 — — 10 –
11 39 41,68 Pș 15 10 15 10 20
12 40 36,69 Pș – 10 – 10 – – –
41 83,11 Pș 3 20 2 20 10 10
13 42 28,26 Pș 10 15 5 10 5 15
43 25,24 Pș 1 5 1 5
14 44 17,29 Pș 2 15 5 2 5 8 15
15 45 7,95 Pș 2 2 2 2 2
16
46 50,47 Pș 1 10 1 10 4
47 87,72 Pș 10 10 20
17 48 10,87 Pș 5 8 2 3 8
18

49 37,76 Pș – 5 10
50 14,17 Pș 5 5 5 2
51 17,98 Pș 3 3 2
19 52 43,16 Pș 30 8 20 5
20 53 11,09 Pș 10 2 3
21 54 11,53 Pș 5 2 3
22 55 10,05 Pș 3 3 2
23 56 10,35 Pș 10 3 2 5
24 57 16,42 Pș 10 9 5 3 10
25 58 28,08 Pș 5 5
26 59 12,11 Pș 20 2 5
60 30,16 Pș 5 5 10
27 61 20,25 Pș 5 5 5
28 62 19,21 Pș 5 3 5 5
29 63 15,10 Pș 5 3 3
64 15,40 Pș 10 8 3 3 8
30 65 21,23 Pș 10 3
1226 169 95 301 205 258 15 10 119 72
⃰ Fertilizarea pajiștilor se va realiza pe baza unui plan de fertilizare anual, ținând cont de cartarea agrochimic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie
GHIDUL DE ÎNTOCMIRE A AMENAJAMENTULUI PASTORAL elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru pajiști Brașov-Descriere CIP a Bibliotecii Naționale a României Marușca Teodor, Mocanu Vasile, Haș Emil Ciprian și colab. GHID DE ÎNTOCMIRE A AMENAJAMENTELOR PASTORALE ISBN 978-973-98711-8-1;

Studiu pedologic și agrochimic necesar întocmirii amenajamentului pastoral pentru pășunea UAT Lungești județul Vâlcea”

C. Bărbulescu, M. Ioniță, P. Burcea, C.Oprin -PRODUCEREA ȘI PĂSTRAREA FURAJELOR-
Editura Didactică și Pedagogică București -1967

– Ghidul fermierilor privind Ecocondiționalitatea A.P.I.A;

– Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
– ORDIN nr. 544 din 21 iunie 2013, privind – metodologia de calcul a incărcăturii optime de animale pe hectar de pajiște, emis de MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE (act publicat în monitorul oficial nr. 386 din 28 iunie 2013).

– Pajiștile din zona subcarpatică a Olteniei. autori Pavel C. și colaboratorii -Craiova ediția 1973

 

 

 

 

 

 

 

Memoriu PUG LUNGESTI 2020 FINAL+26.06.2020

PL.2a SITUATIA EXISTENTA Lungesti 13-26.06.2020

PL.2b SITUATIA EXISTENTA Lungesti 13-26.06.2020

PL.2c SITUATIA EXISTENTA Lungesti 13-26.06.2020

PL.2d SITUATIA EXISTENTA Lungesti 13-26.06.2020

PL.3.2a REGLEMENTARI ZONE ISTORICE Lungesti 13-26.06.2020

PL.3.2b REGLEMENTARI ZONE ISTORICE Lungesti 13-26.06.2020

PL.3.2c REGLEMENTARI ZONE ISTORICE Lungesti 13-26.06.2020

PL.3.2d REGLEMENTARI ZONE ISTORICE Lungesti 13-26.06.2020

PL.3a REGLEMENTARI URBANISTICE Lungesti 13-26.06.2020

PL.3b REGLEMENTARI URBANISTICE Lungesti 13-26.06.2020

PL.3c REGLEMENTARI URBANISTICE Lungesti 13-26.06.2020

PL.3d REGLEMENTARI URBANISTICE Lungesti 13-26.06.2020

PL.4a REGLEMENTARI EDILITARE Lungesti 13-26.06.2020

PL.4b REGLEMENTARI EDILITARE Lungesti 13-26.06.2020

PL.4c REGLEMENTARI EDILITARE Lungesti 13-26.06.2020

PL.4d REGLEMENTARI EDILITARE Lungesti 13-26.06.2020

PL.5a PROPRIETATE TERENURI Lungesti 13-26.06.2020

PL.5b PROPRIETATE TERENURI Lungesti 13-26.06.2020

PL.5c PROPRIETATE TERENURI Lungesti 13-26.06.2020

PL.5d PROPRIETATE TERENURI Lungesti 13-26.06.2020

RLU- PUG LUNGESTI 2020 FINAL2.2+ORDIN 239 ANRE-22.07.2020

HCL NR 33 Rectificarea bugetului local comunei Lungesti pe anul 2020

HCL NR 34 Alegerea presedintelui pentru a conduce sedinta consilul local

HCL NR 35 Incetarea de drept inainte de termen a mandatului de consilier local domnului Pirvu Viorel

HCL NR 36 Validarea mandatului de consilier local in cadrul Consiliului Local al Comunei Lungesti al d-lui Lavita Dorel Dumitru

HCL NR 37 Instituirea unor masuri fiscale

HCL NR 38 Rectificarea bugetului local comunei Lungesti pe anul 2020

HCL NR 39 Aprobarea Planului Urbanistic si Regulamentului Local de Urbanism

HCL NR 40 Aprobarea amenajamentului pastoral pentru toate pajistile aflate pe unitatea administrativ teritoriala comuna Lungesti

HCL NR 41 Alegerea presedintelui de sedinta pentru perioada sptembrie-noiembrie 2020

CALIN ION

CARCADIA GHEORGHE

CHESNOIU GHEORGHE

COJOCARU IULIANA DANIELA

COJOCARU MIHAI

COSTEA PETRICA

DOGARU IULIA ELENA

DOGARU MIHAI

DRAGHICI GEORGIANA AURA

DUMITRASCU ION

IORDACHE IONEL

LAUTARU DOREL

MIRON IOANA

NEACSU CONSTANTIN

NEACSU NICOLETA DANIELA

NITULESCU VALENTINA

PARALUTA MARIN

PATRU ION

PETROSEL SILVIA

PIRVU VIOREL

PIRVU ZIZI

PREDA MARIA

SERBAN ANA DENISA

TANASESCU MARIAN

CALIN ION

CARCADIA GHEORGHE

CHESNOIU GHEORGHE

COJOCARU IULIANA DANIELA

COJOCARU MIHAI

COSTEA PETRICA

DOGARU IULIA ELENA

DOGARU MIHAI

DRAGHICI GEORGIANA AURA

DUMITRASCU ION

IORDACHE IONEL

LAUTARU DOREL

MIRON IOANA

NEACSU CONSTANTIN

NEACSU NICOLETA DANIELA

NITULESCU VALENTINA

PARALUTA MARIN

PATRU ION

PETROSEL SILVIA

PIRVU VIOREL

PIRVU ZIZI

PREDA MARIA

SERBAN ANA DENISA

TANASESCU MARIAN

CALIN ION

CARCADIA GHEORGHE

CHESNOIU GHEORGHE

COJOCARU IULIANA DANIELA

COSTEA PETRICA

COSTEA TIBERIU

DOGARU IULIA-ELENA

DOGARU MIHAI

DUMITRASCU IONUT CATALIN

IORDACHE IONEL

LAUTARU DOREL

MIRON IOANA

NEACSU CONSTANTIN

NEACSU DANIELA

NITULESCU VALENTINA

PARALUTA MARIN

PATRU ION

PETROSEL SILVIA

PIRVU VIOREL

PIRVU ZIZI

PREDA MARIA

RADULESCU LAORA

SERBAN ANA-DENISA

TANASESCU MARIAN

CALIN ION

CARCADIA GHEORGHE

CHESNOIU GHEORGHE

COJOCARU IULIANA DANIELA

COSTEA PETRICA

COSTEA TIBERIU

DOGARU IULIA-ELENA

DOGARU MIHAI

DUMITRASCU IONUT CATALIN

IORDACHE IONEL

LAUTARU DOREL

MIRON IOANA

NEACSU CONSTANTIN

NEACSU NICOLETA DANIELA

NITULESCU VALENTINA

PARALUTA MARIN

PATRU ION

PETROSEL SILVIA

PIRVU VIOREL

PIRVU ZIZI

PREDA MARIA

RADULESCU LAORA

SERBAN ANA-DENISA

TANASESCU MARIAN

HCL NR. 32-2020